ComenteazăPotrivit sesizării, legea ar fi trecut de Senat având o formă, iar în Camera Deputaților care era cameră decizională, a adus reglementări în plus la cariera funcționarilor publici parlamentari și o modalitate de actualizare a pensiei de serviciu de care aceștia beneficiază.
Foto: INQUAM, Octav Ganea
Articolele la care se referă sesizarea Președinției prevăd, printre altele, posibilitatea ca un funcționar public să poată exercita temporar funcții publice parlamentare de conducere vacante sau ca un şef departament/director general să poată fi eliberat din funcţia publică parlamentară de către secretarul general, cu avizul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului.
O altă prevedere se referă la actualizarea pensiilor de serviciu cu majorarea salariului de bază de care beneficiază funcționarul public parlamentar aflat în activitate.
„Așadar, comparând cele două forme ale legii supuse controlului de constituţionalitate, se poate observa atât existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic, cât şi a unei configuraţii semnificativ diferite, plasând astfel pe o poziţie privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ”, arată președintele în sesizarea de neconstituționalitate.
Punct cu punct, sunt demontate modificările aduse Legii funcționarilor publici:
„Prin art. I pct. 2 din legea criticată se introduce în Legea nr. 7/2006 un nou articol, art. 661, ce instituie o excepție de la art. 66 din același act normativ, în sensul că se permite eliberarea din funcţia publică parlamentară de şef departament sau de director general, după caz, de către secretarul general, cu avizul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz.
Conform articolului 66 din Legea nr. 7/2006, funcționarul public parlamentar poate fi eliberat din funcţie prin ordin al Secretarului general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz, în ipoteza reorganizării activităţii şi reducerii personalului, ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupată de un alt funcţionar public parlamentar sau dacă starea sănătăţii fizice sau psihice, constatată de organele competente, nu îi permite acestuia să își exercite atribuţiile. Aceste situaţii sunt limitativ prevăzute de lege.
Mai mult, ca o garanţie în plus pentru stabilitatea funcţiei publice, alin. (3) al aceluiaşi articol prevede pentru primele două ipoteze că funcţionarul public parlamentar poate fi eliberat din funcţie doar dacă există funcţii publice vacante corespunzătoare în cadrul structurii Camerei respective.
Din redactarea dispoziţiilor nou introduse – „prin excepţie de la prevederile art. 66” – ar rezulta că eliberarea din funcţia publică parlamentară de şef departament sau de director general poate fi dispusă de secretarul general cu avizul Biroului permanent fără a se avea în vedere cazurile limitativ prevăzute de art.66. Conferirea unei puteri discreţionare secretarului general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz, de a elibera din funcţie funcţionari publici parlamentari ce deţin funcţii corespunzătoare înalților funcționari publici parlamentari contravine principiului stabilităţii raporturilor de serviciu ale acestora, aşa cum este prevăzut de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 7/2006, aspect de natură să conducă la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie.”
Citește și: CCR a declarat neconstituţionale prevederi din Legea privind organizarea judecătorească