Cuprins:
Declarațiile controversate ale lui Aliyev
„Armenia este de fapt o sursă de amenințare pentru regiune”, a afirmat Aliyev, adăugând că statul armean independent „este în esență un stat fascist”.
Motivul invocat de președintele azer este că Armenia „a fost condusă timp de aproape 30 de ani de purtători ai ideologiei fasciste”.
Aliyev a continuat cu o amenințare directă: „Prin urmare, fascismul trebuie distrus. Fie îl va distruge conducerea Armeniei, fie o vom face noi. Nu avem altă opțiune”.
Contextul politic tensionat dintre cele două țări
Aceste declarații marchează o nouă escaladare în relațiile dintre Baku și Erevan, aflate de peste un an în negocieri pentru un acord de pace.
În august 2024, premierul armean Nikol Pashinyan anunțase o propunere oficială către Azerbaidjan pentru semnarea unui tratat de pace, citând progrese suficiente în negocieri.
Cele două țări se află practic în stare de război de peste 30 de ani. În 2020 și 2023, Azerbaidjanul a recâștigat controlul asupra Nagorno-Karabah prin acțiuni militare.
Răspunsul Armeniei în fața amenințării Azerbaidjanului
Premierul Armeniei, Nikol Pashinyan, a răspuns recent la declarațiile agresive ale președintelui azer Ilham Aliyev, făcute într-un interviu pentru canalele de televiziune azere pe 7 ianuarie. Potrivit Armen Press, Pashinyan a sugerat că Baku ar putea încerca să „legitimeze” o escaladare în regiune prin aceste declarații.
În interviul acordat Armen Press, premierul armean a explicat strategia sa de a menține o abordare pașnică în fața retoricii agresive:
„Nu vom merge pe această cale și vom adera la o strategie pașnică și vom continua să implementăm în mod consecvent agenda de pace. Aceasta înseamnă că vom folosi nu limbajul agresiunii, ci limbajul dialogulu”, a declarat Pashinyan.
Întrebat despre acuzațiile lui Aliyev că Armenia ar fi un stat fascist, Pashinyan a răspuns: „Fără îndoială, pentru că este un calcul pentru o reacție reciprocă în spiritul «tu însuți ești fascist», și situația pe care am descris-o va începe să se intensifice. Dar există o altă abordare: constatăm că în Azerbaidjan Armenia este percepută astfel și vom încerca să înțelegem de ce, care este motivul”.
Pashinyan a abordat și problema demarcării frontierei, subliniind că Armenia recunoaște integritatea teritorială a tuturor vecinilor săi, inclusiv a Azerbaidjanului, și se așteaptă la reciprocitate.
„Am declarat, de asemenea, că nu ne propunem să recuperăm pe cale militară peste 200 de kilometri pătrați de teritorii ocupate ale Armeniei, deoarece procesul de demarcare oferă oportunitatea de a rezolva această problemă pe cale pașnică, prin negocieri”, a explicat premierul.
În ceea ce privește îngrijorările legate de înarmarea Armeniei, Pashinyan a propus crearea unui mecanism de control reciproc al armamentelor, așteptând răspunsul Azerbaidjanului.