ComenteazăMiercuri, în jurul orei locale 14.30, un tanc de mici dimensiuni a lovit de mai multe ori porțile de la Palacio Quemado, palatul guvernamental din La Paz, capitala Boliviei. Trupele au forțat atunci intrarea în instituție, sub conducerea lui Juan José Zuñiga, șeful armatei.
A urmat o confruntare scurtă cu președintele țării care, flancat de miniștrii cabinetului și ținând în mână un baston ceremonial, i-a ordonat lui Zuñiga să se retragă.
„Eu sunt căpitanul tău (…) retrage-ți imediat toate trupele, generale”, a fost ordinul dat de președinte.
Schimbul aprins de replici a fost filmat, a durat câteva minute și s-a încheiat când Zuñiga s-a retras prin aceeași ușă spartă prin care intrase, plecând rapid cu un vehicul blindat al armatei.
Totul a durat trei ore, timp în care timp în care Luis Arce, care le-a cerut bolivienilor să se „mobilizeze” pentru a apăra democrația, a dezamorsat aparent revolta într-o confruntare individuală și a numit un nou comandament militar care a ordonat trupelor rebele să se întoarcă în cazărmi.
După toată această desfășurare a evenimentelor, populația a rămas șocată și nedumerită, notează publicația britanică.
Fostul șef al armatei acuză că președintele i-a ordonat să organizeze o lovitură de stat fictivă
Imediat ce situația a revenit la o aparentă normalitate, au început să circule zvonuri legate de o posibilă implicare a președintelui în tentativa de lovitură de stat.
Chiar înainte de a fi reținut miercuri, Zuñiga le-a declarat jurnaliștilor, fără a oferi dovezi, că Arce i-a ordonat să organizeze o lovitură de stat fictivă într-o încercare de a crește popularitatea acestuia.
Afirmațiile lui Zuñiga au fost preluate de opoziție, care a cerut o anchetă parlamentară în acest caz.
Un legislator al blocului Comunității Civice, Alejandro Reyes, a declarat pentru The Observer că există „indicii, dovezi și declarații care ne permit să credem că această (lovitură de stat) a fost premeditată și ar putea implica chiar participarea executivului”.
Pe de altă parte, în apărarea lui Arce, Deisy Choque, un legislator al partidului de guvernământ Mișcarea spre Socialism (MAS), a spus că lovitura de stat ar fi putut avea succes „dacă nu ar fi fost poziția adoptată de președinte, de miniștri și de societatea boliviană în ansamblul său, care a respins imediat aceste acțiuni”.
Ea a susținut că declarațiile lui Zuñiga au puțină credibilitate, pentru că acesta și-a schimbat povestea de mai multe ori.
Cum a răspuns președintele acuzațiilor
La rândul său, Arce a negat acuzațiile potrivit cărora s-ar afla în spatele tentativei de lovitură de stat.
„Nu vom autoriza niciodată ca armele să fie ridicate împotriva poporului. Ceea ce a făcut fostul comandant general al armatei (…) a fost să se ridice împotriva poporului bolivian, atacând democrația care a costat sângele poporului bolivian. Nu vom face niciodată așa ceva. Niciodată”, a declarat președintele.
Vineri, guvernul a anunțat alte 20 de arestări, inclusiv a unui fost viceamiral al Marinei. Aproximativ 200 de ofițeri militari au luat parte la tentativa de lovitură de stat, a declarat ambasadorul Boliviei la Organizația Statelor Americane.
Bolivia, țară cu 12,5 milioane de locuitori, a cunoscut aproximativ 190 de lovituri de stat, precum și dictaturi militare și revoluții, de la obținerea independenței în 1825.
În prezent, statul sud-american se confruntă cu o economie în criză.
„Bolivia trece prin crize multiple: politice, economice, sociale și de mediu, dar mai ales instituționale. Guvernul este într-o situație foarte slabă. Nu are coeziune în cadrul propriului partid”, a declarat Franklin Pareja, politolog la Universitatea San Andrés din Bolivia.
Luptă pentru putere cu fostul președinte
În același timp, Luis Arce duce o luptă pentru putere cu fostul președinte Evo Morales, care a contribuit la alegerea sa în 2020.
Economist educat în Marea Britanie, Arce a fost ministrul de finanțe al lui Morales și l-a înlocuit în calitate de candidat al MAS după ce Morales – cel mai longeviv lider ales în mod democratic din țară – a fost înlăturat în 2019 pe fondul acuzațiilor de fraudă electorală, pe care le-a negat.
Ambii și-au anunțat intenția de a candida la alegerile prezidențiale de anul viitor din partea MAS.
Evo Morales a fost printre primii care au condamnat tentativa de lovitură de stat, iar ulterior, într-un videoclip publicat sâmbătă pe rețeaua X de Bolivia TV, el a pus la îndoială incidentul.
„Nu știu ce fel de lovitură de stat este? O lovitură de stat cu zero răniți, zero focuri de armă, zero morți”, a spus Morales.
În tot acest context, indiferent dacă sunt sau nu adevărate, zvonurile privind implicarea președintelui în tentativa de lovitură de stat au „prins contur în imaginația populară”, observă Pareja, care spune că „dacă acest lucru se întoarce împotriva lui, slăbiciunea și fragilitatea guvernului său s-ar putea adânci”.
Foto: Hepta