Aceste a precizat în fața omologului său, Aleksandar Vucic, că va discuta despre respectiva decizie cu reprezentanţi ai guvernului şi parlamentului ceh, potrivit Agerpres.
El a adăugat că un stat ai cărui lideri sunt criminali de război nu ar trebui să facă parte din comunitatea ţărilor democratice.
Liderul din Kosovo, Ramush Haradinaj, s-a retras în luna iulie după ce a fost citat de un tribunal de la Haga care investighează presupusele crime comise de albanezii din Armata de eliberare din Kosovo în timpul războiului de independenţă faţă de Serbia.
Belgradul îl acuză de comiterea unor atrocităţi împotriva sârbilor în timpul războiului din 1998-1999 şi ulterior. Tribunalul nu a precizat încă de ce este acuzat.
În timpul războiului, Haradinaj a fost unul dintre principalii comandanţi ai Armatei de eliberare din Kosovo a etnicilor albanezi.
Acesta a fost deja exonerat de acuzaţii de către Tribunalul penal internaţional pentru fosta Iugoslavie.
Cu o majoritate albaneză de 90%, Republica Kosovo şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008, o suveranitate contestată de sârbi și negată de Rusia, dar și de cinci țări membre ale UE și NATO, inclusiv de România. Celelalte patru țări sunt Spania, Grecia, Slovacia şi Ciprul.
Belgradul revendică în continuare suveranitatea asupra acestui teritoriu şi, cu sprijinul Moscovei, blochează obţinerea de către Kosovo a statutului de membru ONU.
Până în prezent, 110 ţări au recunoscut noul stat.
FOTO: EPA