Președintele croat afirmă că țara sa nu are niciun cuvânt de spus în luarea deciziilor în NATO. Milanovic: „Acele decizii nu sunt obligatorii pentru mine”

„Acele decizii nu sunt obligatorii pentru mine, în capacitatea mea actuală de comandant suprem al armatei sau de mâine ca prim-ministru al Croaţiei”, a subliniat liderul croat.

Astfel de decizii cruciale şi cu impact vast „sunt luate fără nicio participare a Croaţiei, ori a Sloveniei, Ungariei şi chiar a Poloniei. Trebuie conştientizat acest lucru”, a continuat el, adăugând că „s-au luat multe decizii prosteşti şi nebuneşti înainte de ceea ce se întâmplă acum în Ucraina”.

„La un moment dat, NATO nu a mai fost deloc conştientă de scopul său. (…) Acest lucru duce la conflicte şi trebuie foarte multă precauţie. Croaţia este un partener loial al NATO (…), dar trebuie să se concentreze pe problemele sale, armamentul său”, a spus Milanovic.

Milanovic şi-a exprimat de mai multe ori sprijinul pentru Rusia

Preşedintele croat a acuzat totodată Uniunea Europeană şi SUA că manifestă o atitudine ostilă faţă de croaţii din Bosnia-Herţegovina şi l-a criticat pe premierul Andrej Plenkovic că nu a luat măsuri în acest sens.

Milanovic, aflat într-o vizită de Paşte în satul Gradec, a afirmat de asemenea despre preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că nu are legitimitate dobândită prin alegeri şi că a devenit şefa executivului european doar pentru că „prietena ei Angela Merkel, fost cancelar german, a vrut să scape de ea”.

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

Milanovic anunţase vineri că intenţionează să candideze din partea Partidului Social Democrat, de opoziţie, la alegerile legislative anticipate din 17 aprilie. Planul său declarat era ca, în caz de victorie a social-democraţilor, să devină prim-ministru şi să demisioneze din funcţia de preşedinte.

El a menţionat în context politicile controversate ale premierului Andrej Plenkovic în domeniul justiţiei, prin care, susţin criticii acestuia, este alimentată corupţia.

Milanovic şi Plenkovic sunt rivali înverşunaţi, arată dpa. Preşedintele şi-a exprimat de mai multe ori sprijinul pentru Rusia, în timp ce şeful guvernului continuă linia pro-ucraineană a formaţiunii sale politice, HDZ, membră a Partidului Popular European (PPE) în Parlamentul European.

Zoran Milanovic a făcut aceste remarci cu circa trei săptămâni înainte de alegerile legislative anticipate din 17 aprilie.

Viaţa politică croată a fost zdruncinată de anunţul candidaturii la scrutin a lui Milanovic, în fruntea listei Partidului Social-Democrat (SDP) la Zagreb. Curtea constituţională i-a blocat candidatura, argumentând că acesta trebuie să demisioneze din funcţia de şef al statului înainte să poată candida pentru a deveni premier.

Recomandări

Primele clipe ale dezastrului din Spania. Șoferii din Valencia așteptau liniștiți la semafor | VIDEO

Zoran Milanovic a declarat însă că nu va demisiona şi a afirmat că-i va succeda în postul de premier lui Andrej Plenkovic, după alegeri, cu sprijinul partidelor care vor obţine majoritatea.

Analiştii politici consideră că preşedintele, aflat în fruntea sondajelor, a crescut semnificativ şansele electorale ale SDP şi ale altor partide de stânga prin anunţul său.

Urmărește-ne pe Google News