ComenteazăCe prevede Constituţia şi ce poate face şeful statului
ARTICOLUL 90 din Constituţie, la capitolul Referendum, prevede: „Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional”.
Preşedintele Klaus Iohannis a declanşat deja în mod oficial referendumul pe justiţie, pe data de 24 ianuarie 2017, imediat după ce Guvernul Grindeanu adopta Ordonanţa 13 şi legea graţierii. Iar acum poate anunţa, oficial, data acestui referendum şi întrebarea la care vor răspunde românii.
Decizia şefului statului venea, în 207, în conformitate cu prevederile articolul 90 din Constituţia României, şi astfel se declanşa procedura privind organizarea unui referendum naţional prin care poporul să-şi exprime voinţa cu privire la „continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice”.
Şeful statului a trimis atunci, o scrisoare către preşedinţii celor două camere ale Parlamentului şi l-a informat despre această procedură şi pe prim-ministrul Sorin Grindeanu. Astfel, Parlamentul a luat act de dorinţa preşedintelui de a declanşa referendumul, potrivit legislaţiei, şeful statului urmând să anunţe data acestui scrutin, şi întrebarea la care românii sunt chemaţi să răspundă.
Preşedintele României spunea că vrea o consultare populară privind amnistia şi graţierea. Ulterior, procedura a rămas în faza de declanşare, fără a se stabili data referendumului.
În 2018, preşedintele Klaus Iohannis spunea că i-a rugat pe colegi să studieze problema, pentru a se vedea cum se poate aborda chestiunea în așa fel încât să fie și eficientă. „Nu vrem să ne jucăm de-a referendumul, ci dacă îl facem, să fie util. Un referendum convocat de președinte nu produce rezultate obligatorii și acest lucru trebuie știut”, a adăugat președintele.
Preşedintele este cel care decide atât data cât şi întrebarea din cadrul referendumului.
Între timp, majoritatea PSD-ALDE a vrut să împiedice organizarea unui referendum în aceeaşi zi cu alegerile.
Majoritatea a adoptat, în Parlament, Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, care vizează şi alegerile pentru Parlamentul European, respectiv interdicţia ca în ziua alegerilor să se organizeze orice alt tip de scrutinuri, inclusiv referendumuri la nivel naţional şi local.
Această lege l-ar fi împiedicat pe preşedinte să convoace un referendum pe justiţie, în acelaşi timp cu alegerile pentru PE. Astfel, șeful statului a decis să conteste la CCR proiectul de lege, iar judecătorii constituţionali i-au dat dreptate.
Citeşte şi: