ComenteazăPreședintele Klaus Iohannis afirmă, în sesizarea către CCR, că spre deosebire de reexaminarea legii pentru punerea ei în acord cu decizia Curții Constituționale, în cazul simplei reluări a procedurii, Parlamentul poate, în urma dezbaterilor, să modifice sau să completeze conținutul inițiativei de revizuire cu privire la alte aspecte care nu au legătură cu decizia Curții Constituționale.
”Practic, Parlamentul nu ar fi ținut să reexamineze legea de revizuire strict cu privire la aspectele reținute într-o astfel de decizie a Curții Constituționale prin care s-ar constata nerespectarea dispozițiilor constituționale referitoare la revizuire, aspect ce contravine chiar art. 142 alin. (1) și art. 147 alin. (4) din Constituție cu privire la rolul Curții Constituționale și caracterul general obligatoriu al deciziilor sale”, spune șeful statului.
Totodată, conform art. 6 alin. (3) din legea criticată, singura obligație a Parlamentului, în cazul depășirii limitelor de revizuire, este reluarea procedurii. În această situație, legea de revizuire adoptată în urma reluării procedurii ar putea conține chiar prevederile neconstituționale pentru care Curtea a reținut „depășirea limitelor revizuirii” în condițiile în care nu este clar dacă, după reluarea procedurii, noua lege de revizuire adoptată de Parlament va fi supusă din nou controlului de constituționalitate al Curții, iar dispozițiile pot fi interpretate în sensul că după reluarea procedurii urmează etapa organizării referendumului, conform art. 151 alin. (3) din Constituție.
”O astfel de interpretare generată de neclaritatea textului încalcă chiar rolul Curții Constituționale de garant al supremației Constituției, în situația în care Curtea nu se mai poate pronunța asupra legii adoptate de Parlament. Așadar, nu se poate deduce cu exactitate ce obligații revin Parlamentului în această etapă și care este posibilitatea Curții Constituționale de a exercita controlul asupra noii legi de revizuire adoptate de Parlament, în urma reluării procedurii”, precizează președintele.
În document se mai arată că, la o primă analiză a acestui text constituțional, se constată că legiuitorul constituant originar nu a prevăzut ca termenul în care urmează să se desfășoare referendumul de revizuire să fie calculat, în mod obligatoriu, de la data adoptării de către Parlament a legii de revizuire.
”Din această perspectivă, precizarea expresă în textul art. 6 alin. (4) al legii criticate „calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituționale” ca moment de referință de la care începe să curgă termenul de 30 de zile în care trebuie organizat referendumul pentru revizuirea Constituției reprezintă o adăugare la Legea fundamentală, aspect ce este de natură să încalce prevederile art. 151 alin. (3) din Constituție. (..) Organizarea și desfășurarea referendumului în fiecare caz în parte nu mai necesită precizări suplimentare printr-o lege distinctă. În schimb, obiectul și data fiecărui referendum trebuie să fie clar identificate și aduse la cunoștința cetățenilor care urmează să se exprime prin vot, altminteri putându-se ajunge la situația în care aceștia să se pronunțe în necunoștință de cauză, cu rezultate și consecințe nebănuite și paradoxale (așa cum exemplele din dreptul comparat nu lipsesc)”, spune președintele în sesizarea către CCR.
În aceste condiții, pentru respectarea prevederilor constituționale referitoare la revizuirea Legii fundamentale și pentru asigurarea clarității și preciziei legii în vederea unei eficiente aplicări, este necesară identificarea distinctă, în fiecare caz în parte, prin actul normativ asupra căruia s-a convenit (lege), a ce anume constituie obiect al referendumului pentru fiecare revizuire a Constituției.
Potrivit președintelui, soluția legislativă privind stabilirea datei referendumului cuprinsă în legea criticată nu este nouă, iar lipsa de predictibilitate a fost deja confirmată.
”Pentru considerentele menționate mai sus, nu doar obiectul, ci și data fiecărui referendum pentru fiecare revizuire a Constituției în parte ar trebui să fie stabilită clar și distinct, numai de către Parlamentul în exercițiu. A proceda altfel ar echivala cu o restrângere a competenței decizionale și a marjei de apreciere a Parlamentului aflat în exercitarea mandatului la data la care ar avea loc o revizuire a Constituției de către parlamentarii din legislatura în care s-a adoptat legea criticată, atitudine care poate fi justificată în cazul legiuitorului constituțional derivat în anumite limite și condiții precizate în Constituție, dar care nu este permisă legiuitorului ordinar sau organic. Prin urmare, stabilirea acestei date trebuie lăsată la aprecierea Parlamentului aflat în exercițiu la momentul fiecărei astfel de inițiative de revizuire a Constituției, numai acesta fiind în măsură să aprecieze în concret care sunt condițiile cele mai adecvate pentru ca cetățenii să își exprime voința cu privire la acea revizuire a Constituției, ca modalitate de exercitare a suveranității naționale consacrată prin art. 2 alin. (1) din Legea fundamentală”, spune președintele.
Decizia președintelui amână și referendumul pentru redefinirea familiei, astfel încât ea să fie formată dintr-un bărbat și o femeie. Social-democrații au anunțat că așteaptă ca șeful statului să promulge actul normativ, tocmai pentru a programa oficial referendumul pentru modificarea Constituției.
Nu este prima dată când legea ajunge pe masa CCR. În martie, PNL și USR au contestat actul normativ, iar judecătorii constituționali au respins sesizarea Opoziției.
Proiectul a fost adoptat iniţial în Parlament în luna septembrie, dar actul normativ a fost atacat la Curtea Constituţională de parlamentari PNL şi USR.
“Cetăţenii sunt chemaţi să îşi exprime voinţa prin vot în cadrul referendumului naţional cu privire la revizuirea Constituţiei în ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzută în Constituţie, calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituţionale, Guvernul având obligaţia de a aduce la cunoştinţa publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, textul acestuia şi data referendumului”, prevede textul adoptat.
Klaus Iohannis a cerut pe 14 martie Parlamentului reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cererea de reexaminare fiind respinsă de Parlament.
Citește și: EXCLUSIV / Legătura neștiută dintre Cristian Țopescu și Mihai Constantinescu. Au făcut echipă la clubul de hipism Steaua și au câștigat multe curse