ComenteazăȘefului statului a anunțat că Legea 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor va fi trimisă la Curtea Constituțională, cu solicitarea fermă ca Legislativul să țină cont de opinia preliminară trasmisă de Comisia de la Veneția.
”Atrag atenția parlamentarilor din actuala majorutate că loialitatea lor trebuie să fie față de alegătorii care i-au trimis în Parlament, să facă legi bune. Loialitatea trebuie să fie față de români, care doresc ca România să rămână în Uniunea Europeană și să fie reprezentați în mod demn de parlamentari. Nu trebuie să devenim un exemplu negativ în Europa, făcând legi pentru ca anumiți conducători politici să scape de dosare”, a spus președintele, într-o declarație de presă la Palatul Cotroceni.
El afirmă că niciun decident politic nu are mandat să tranzacționeze în propriul lui folos renunțarea la principiile pe care s-a construit România democratică.
”Nici un politician nu poate și nu trebuie să tranzacționeze în propriul lui folos renunțarea la principiile pe care s-a construit, pe care s-a constituit, România democratică după revoluția din 89.
Nici un decident politic – atenție, nici un decident politic! – nu are mandat de la români să facă așa ceva!
”Faptul că cineva sau un partid a fost ales să conducă înseamnă că a fost ales să conducă pentru România, pentru români, și nu pentru a scăpa un lider politic de închisoare. În România standardul legislativ nu poate să fie dosarul penal al unui lider sau al altuia! În România standardul în materie de legiferare trebuie să redevină respectul pentru normele de drept intern, european și internațional, și în primul rând trebuie să se revină la respectul pentru Constituție”, a mai spus președintele.
Deputații Partidului Național Liberal au înaintat Curții Constituționale a României sesizarea de neconstituționalitate asupra modificării Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Demersul PNL a fost inițiat alături de deputați ai USR.
Senatul a respins, marți, reexaminarea Legii 303 privind statutul magistraților. Potrivit proiectului de lege care a fost atacat în mai multe rânduri la Curtea Constituțională, președintele României va avea atribuții limitate în numirea șefilor din Justiție, putând refuza o singură dată, motivat, propunerea venită din partea ministrului Justiției.