UPDATE ora 13.00 Numărul persoanelor trimise în judecată de DNA care au fost achitate de instanţe a crescut semnificativ în 2016, faţă de 2015, de la 35 la 74, a declarat ministrul interimar al Justiţiei, Ana Birchall, la bilanţul DNA, adăugând că e convinsă că vor fi identificate cauzele acestei creşteri, precum şi măsurile de corectare a situaţiei.
„În calitate de membru al Guvernului României, doresc să reiterez determinarea actualului executiv de a continua lupta anticorupţie, aceasta fiind o premisă esenţială a consolidării statului de drept. Este important să oferim instituţiilor din sistemul judiciar pârghiile şi resursele necesare pentru a-şi îndeplini obiectivele, însă eforturile noastre trebuie îndreptate în egală măsură către protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamanetale ale omului”, a spus Ana Birchall.
Ministrul interimar al Justiţiei a remarcat că în 2016 au fost trimise în judecată şi 114 persoane juridice, dar şi că a crescut cifra achitărilor, faţă de 2015.
„Remarcăm faptul că din inculpaţii trimişi în judecată în anul 2016, 114 sunt persoane juridice, ceea ce reflectă o aplecare a procurorilor anticorupţie pentru utilizarea noilor instrumente de drept penal, aşa cum este răspunderea penală a persoanei juridice. Conform aceluiaşi raport, constatăm că numărul persoanelor achitate a crescut în 2016, semnificativ faţă de 2015. De la 35 în 2015, la 74 în 2016. Suntem convinşi că vor fi identificate cauzele acestei creşteri, precum şi măsurile de corectare a situaţiei”, a adăugat Birchall.
Birchall a declarat că Ministerul Justiţiei a sprijinit şi continuă să sprijine DNA în sensul adoptării schemei de personal, prin suplimentarea unui număr semnificativ de posturi.
„Vă aduc astăzi o veste bună, în aceste zile am transmis pe circuit sspre avizare solicitarea dumneavoastră existentă încă de la începutul anului 2016, motivată de suplimentarea schemei de personal având în vedere necesitatea asigurării suportului tehnic în investigarea cauzelor de competenţa DNA, urmare a adoptării OUG numărul 6 /2016 vizând printre altele măsuri pentru executarea de supraveghere tehnică”, a mai spus Ana Birchall.
UPDATE ora 12.30 Preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea, a declarat la prezentarea bilanţului pe 2016 al DNA, că a vorbi despre eradicarea corupţiei i se pare o utopie, fiind mai importantă prevenirea decât combaterea acestui fenomen.
„Din punctul meu de vedere, o prezenţă la un nivel atât de înalt, mă refer la prezenţa preşedintelui României, la prezenţa preşedintelui CSM, a procurorului general, nu face altceva decât să sublinieze importanţa efortului comun în care este angrenată societatea română în combaterea corupţiei, fenomen, din păcate, cvasiinerent într-o societate în tranziţie, tranziţie care, cel puţin pentru mine, pare că nu se mai sfârşeşte”, a spus Cristina Tarcea
UPDATE ora 11.27 Președintele Klaus Iohannis a felicitat DNA pentru bilanțul pe 2016, precizând că de la an la an, încrederea cetățenilor în justiție a crescut și s-au schimbat mentalitățile. ”Veți avea în mine un partener în consolidarea statului de drept și un sprijin necondiționat”, a mai spus șeful statului.
”Cetățenii anului 2017 nu mai tolerează minciuna, corupția și compromisul. Au așteptări pe măsură de la instituțiile statului”, a arătat Klaus Iohannis. ”Indignarea și mobilizarea fără precedent a românilor din ultima lună, ca și reacțiile partenerilor externi sunt semnale clare că ţara noastră trebuie să își continue parcursul de consolidare a democrației și statului de drept și, în acest sens, continuarea luptei anticorupție este o cerință esențială dacă ne dorim un stat modern”, a menționat el.
Șeful statului a mai spus că ”la noi s-a întâmplat ceva extraordinar, și anume principiile abstracte ale statului de drept au devenit preocupări concete ale cetățenilor”. El a vorbit despre o ”reacție civică fără precedent, când au fost puse în pericol aceste principii”. ”România a devenit o sursă de inspirație pentru cetățenii altor state pentru a protesta”, a mai spus Iohannis.
”Avem o legislație deficitară, care generează probleme de interpretare. În mod incontestabil ea trebuie modificată, dar este nevoie de transparență în procesul luării deciziilor”, a mai afirmat președintele Iohannis. El a pledat pentru o consultare în Parlament, după preluarea expertizei specialiștilor în domeniu și ascultarea punctului de vedere al opoziției.
”Am intrat într-o nouă etapă a maturizării României”, a precizat șeful statului, arătând că recuperarea prejudiciilor și prevenția sunt doar câteva din măsurile pentru realizarea cărora este nevoie de cooperare.
Șeful statului s-a referit și la scandalul Ordonanței 13. ”Ordonanţa nr. 13, nefericita Ordonanţă 13 din 2017, a fost abrogată, măsurile ameninţătoare la adresa luptei anticorupţie au fost retrase şi sabia lui Damocles pare a fi fost, pentru moment, îndepărtată. Avem o legislaţie adesea deficitară, care generează probleme de interpretare. În mod incontestabil, ea trebuie amendată, dar măsuri precum cele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală sau legi de graţiere colectivă au nevoie de o dezbatere amplă în spaţiul public, de transparenţă şi responsabilitate în procesul de luare a deciziilor. Sunt aspecte de neignorat în România anului 2017”, a declarat Klaus Iohannis.
UPDATE ora 11.00 Laura Codruța Kovesi a declarat, în cadrul bilanțului DNA, că a avut alături cel mai bun aliat, cetățeanul român, care dorește o Românie fără corupție.
”Ne-am dorit și ne dorim să combatem corupția, dar acest lucru nu e suficient. Eforturile instituțiilor trebuie susținute de stabilitatea cadrului legislativ”, a spus Kovesi, precizând că, în instituții, corupția s-a manifestat prin ”acțiuni repetitive”.
”În Romania multă lume declară că susține lupta anticorupție, dar am văzut cu toții cât de repede poate fi anulată lupta anticorupție. 2016 a fost un an dificil, caracterizat prin atacuri fără precedent la adresa DNA”, a mai declarat aceasta.
Potrivit Codruței Kovesi, achizițiile publice au fost un domeniu prioritar al DNA. ”Mai mult de un sfert dintre inculpații trimiși în judecată au comis infracțiuni de abuzul în serviciu”, a mai spus ea.
”Peste 1270 de inculpați au fost trimiși în judecată, printre care trei miniștri, șase senatori, 11 deputați, 16 magistrați și 20 de directori de companii naționale”, a mai spus Procurorul general al DNA. Ea a menționat că un sfert dintre inculpați sunt pe abuzul în serviciu. În plus, prejudiciile care vizează abuzul în serviciu au ajuns la peste 260 de milioane de euro.
Potrivit lui Kovesi, există acum o largă dezbatere despre abuzul în serviciu. ”CCR nu a dezincriminat abuzul în serviciu”, a mai spus ea.
”Un procuror nu falsifică dosare, nu fabrică probe, nu urmăreşte agende obscure şi nici nu face jocuri politice. Mai mult decât atât, alţi magistraţi, judecătorii, vin şi controlează munca procurorilor şi măsurile dispuse de aceştia. Astfel de acuzaţii au fost făcute de cele mai multe ori de inculpaţii şi condamnaţii din dosarele noastre sau de cei care îi susţin. Presiunile exercitate în spaţiul public depăşesc limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, mai ales în condiţiile în care ele au venit din partea unor condamnaţi sau inculpaţi care deţin sau au deţinut funcţii importante în stat”, a mai declarat Kovesi, care a precizat că în cadrul unui proces penal judecă mai mulţi judecători, uneori între 10 şi 15 judecători, chiar de la instanţe diferite”, a mai spus șefa DNA.
Şedinţa este programată să înceapă la ora 11.00, la Sala de Marmură a Cercului Militar Naţional din Bucureşti.
La eveniment mai participă ministrul interimar al Justiţiei, Ana Birchall, procurorul general, Augustin Lazăr, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Mariana Ghena, vicepreşedintele CSM, Cristian Ban, preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea, precum şi procurorul-şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu.
În 7 februarie, procurorul şef al DNA Laura Codruţa Kovesi afirma că, în 2016, din peste 400 de dosare trimise în instanţă, doar 1 la sută au fost restituite, restituirea neînsemnând însă încheierea procesului penal.
„Statistic, anul trecut procurorii au trimis în instanţă 403 dosare şi doar patru au fost restituite definitiv la DNA, adică într-un procent de sub 1 la sută” ,declara Kovesi, la Radio România Actualităţi. Ea a precizat că restituirea nu inseamnă finalul procesului penal, nu înseamnă că persoana respectivă este vinovată sau este nevinovată.