„Din perspectiva referinței la Războiul pentru Întregirea Neamului, supunem atenției Parlamentului titlul legii. Astfel, față de obiectul de reglementare al legii transmise la promulgare, considerăm că indicarea intervalului 1916-1918 nu se circumscrie cu acuratețe faptelor de arme și sacrificiului uman consemnate, de altfel, în documente, lucrări științifice, monumente, memoriale și inscripții, care atestă că acestea au continuat până în anul 1919”, se precizează în cererea de reexaminare a președintelui România.
Potrivit lui Iohannis, reanalizarea legii normativ de către Parlament se impune şi din perspectiva corelării ei cu noile reglementări privind reorganizarea Departamentului Centenar și înființarea Comitetului interministerial pentru Centenar”.
Şeful statului arată în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, că Legea privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului (1916 – 1918) şi Centenarul Marii Uniri are ca scop instituirea unor distincţii naţionale comemorative sau aniversare, precum şi crearea cadrului necesar pentru organizarea manifestărilor de cinstire a memoriei eroilor din Războiul pentru Întregirea Neamului şi de marcare a Centenarului Marii Uniri.
„Considerăm că un asemenea demers legislativ are multiple valenţe pozitive pentru societatea românească. Pentru claritate şi pentru a înlătura orice echivoc în aplicare, unele dintre dispoziţiile acestei legi se impun a fi reanalizate însă de către Parlament”, spune Iohannis în cerere.
De asemenea, şeful statului indică faptul că, potrivit acestei legi, pentru perioada 2018 – 2020, Guvernul va elabora anual, până la data de 30 noiembrie a anului anterior, Programul Naţional de Aniversare a Centenarului, aferent anului următor, în urma consultării şi pe baza propunerilor venite de la autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi din partea altor instituţii, companii de stat, regii autonome, culte religioase legal recunoscute.
În acest context, preşedintele Iohannis supune atenţiei legiuitorului oportunitatea lărgirii cadrului de consultare prin includerea în acest proces decizional şi a organizaţiilor neguvernamentale.
El semnalează faptul că legea prevede că Guvernul va selecta activităţile care vor primi cofinanţare şi va decide cuantumul acesteia şi apreciază că acest text ar trebui să cuprindă criterii minimale de selecţie a acestora, motivând că în acest mod este exclus arbitrariul cu privire la obiectivitatea alocărilor bugetare.
„Considerăm că Legea privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului (1916 – 1918) şi Centenarul Marii Uniri ar trebui reanalizată de Parlament şi din perspectiva corelării ei cu noile reglementări privind reorganizarea Departamentului Centenar şi înfiinţarea Comitetului interministerial pentru Centenar, adoptate prin OG nr. 5/2017, sub aspectul stabilirii coerente a responsabilităţilor autorităţilor şi instituţiilor publice în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea manifestărilor aniversare”, conchide Iohannis.
Legea privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului (1916 — 1918) și Centenarul Marii Uniri a fost adoptată pe 3 mai. În iulie, Curtea Constituțională a României a respins sesizarea privind neconstituționalitatea Legii Centenarului Marii Uniri, depusă de parlamentarii PNL și USR.