Comentează„România, ca stat membru al Uniunii Europene, având o relaţie specială cu Republica Moldova, bazată pe Parteneriatul Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, şi împărtăşind o limbă, o istorie şi o cultură comune, este preocupată de evoluţiile aflate în desfăşurare la Chişinău. În opinia noastră, Republica Moldova, partener asociat al Uniunii Europene prin Acordul de Asociere şi Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător şi, în acelaşi timp, membru al Parteneriatului Estic, se confruntă în prezent cu o gravă criză constituţională şi politică, ce prezintă riscuri pentru stabilitatea sa”, se arată în scrisoare.
Potrivit documentului, o astfel de criză produsă în imediata vecinătate a României şi a UE „prezintă mize semnificative pentru stabilitatea şi securitatea regionale pe care Uniunea Europeană şi statele sale membre nu le pot ignora”.
„Cred cu tărie că Uniunea Europeană, în ansamblul său, în conformitate cu angajamentele asumate faţă de Republica Moldova prin intermediul Politicii Europene de Vecinătate, precum şi prin Strategia Globală a Uniunii Europene, trebuie să se ridice la nivelul aşteptărilor cetăţenilor Republicii Moldova, care în majoritate şi-au exprimat sprijinul pentru agenda europeană a ţării lor, după cum s-a confirmat şi la alegerile parlamentare din februarie 2019”, le-a scris Iohannis liderilor europeni.
El face un apel pentru identificarea în regim de urgenţă, împreună cu statele membre UE, a unor acţiuni concrete pentru a pune capăt situaţiei actuale din Republica Moldova printr-o soluţie negociată, bazată pe valorile şi principiile Uniunii Europene.
„România este pregătită să sprijine aceste eforturi, în deplină concordanţă cu obiectivul nostru strategic, care este şi obiectivul Uniunii Europene, acela de a susţine parcursul european al Republicii Moldova”, a subliniat Klaus Iohannis.
Cum a început criza din Republica Moldova
Republica Moldova se află, din nou, în faţa unei crize constituţionale care îi poate decide viitorul. Într-o mişcare neaşteptată, preşedintele prorus Igor Dodon a încheiat o alianţă cu opoziţia proeuropeană şi a numit-o în fruntea Guvernului pe Maia Sandu, fosta sa contracandidată.
Ciudata alianţă a fost încheiată pentru a i se opune lui Vlad Plahotniuc, liderul Partidului Democrat, cunoscut drept cel mai puternic şi bogat om din Republica Moldova. I se spune „Oligarhul”.
Este dificil de spus acum cine este la putere şi cine este în opoziţie. Toţi, însă, sunt de acord că Republica Moldova este în criză.
În februarie a.c. au avut loc alegeri parlamentare, în urma cărora trebuia format un nou guvern. Vladimir Plahotniuc Termenul era de trei luni, un termen care a expirat pe 7 iunie, potrivit Curţii Constituţionale.
Cum nici o alianţă nu a format un guvern, Parlamentul trebuia dizolvat şi urmau algeri anticipate. Într-o mişcare surprinzătoare, pe când toată lumea se aştepta să bată palma, Igor Dodon, preşedintele prorus, anunţă că Executivul se formează alături de partidele de opoziţie, proeuropene.
Maia Sandu, cea care l-a contracandidat la funcţia de preşedinte al R. Moldova, este votată fulgerător de Parlament ca premier sâmbătă, 8 iunie. La o zi după expirarea termenului. Partidele proeuropene spun însă că termenul se împlinea pe 8, nu pe 7, deci ce au făcut este legal. Maia Sandu este noul premier al Republicii Moldova Maia Sandu Aşa a debutat criza politică din Chişinău.
Parlamentul, cu noua majoritate formată din socialiştii lui Igor Dodon şi proeuropenii blocului ACUM, au votat-o fără probleme pe Maia Sandu în funcţia de premier (într-o şedinţă ţinută în semiîntuneric, deoarece funcţionarii ţin partea premierului Filip). Dar Curtea Constituţională a invalidat deciziile Parlamentului.
Apoi, l-a suspendat pe Igor Dodon, pentru că nu a dispus dizolvarea Parlamentului, adică nu şi-a îndeplinit prerogativele. Premierul Filip a devenit premier şi preşedinte-interimar, susţinut de o tabără, a PDM.
Acum, Republica Moldova are doi preşedinţi, Dodon şi Filip, şi doi premieri, Sandu şi Filip. Cancelariile străine susţin tabăra Dodon-Sandu. Puterea de facto de la Chişinău anunţă însă alegeri anticipate în septembrie.
Pare în acest moment imposibil de spus ce tabără va avea câştig de cauză. Dar este cert că cine va ieşi învingător acum va decide cum va evolua Republica Moldova.
Acum, ţara pare ruptă între o lovitură de stat şi „dezoligarhizare”, iar drumul pe care va apuca nu poate fi intuit de nimeni.
Foto: presidency.ro