ComenteazăVă prezentăm textul scrisorii deschise:
„Doamnei Vasilica-Viorica Dăncilă, Prim-ministrul României
Domnului Călin Popescu-Tăriceanu, Președintele Senatului
Domnului Ion-Marcel Ciolacu, Președintele Camerei Deputaților
Dreptul de vot, garantat de Constituția
României, este unul fundamental, câștigat de români prin multe
sacrificii în Decembrie 1989 și avem obligația să asigurăm toate
condițiile ca acest drept să poată fi exercitat de către toți cetățenii
români.
Asigurarea măsurilor pentru exercitarea
deplină și efectivă a dreptului de vot ține de esența oricărui regim
democratic și niciun cost nu este prea mare pentru a implementa
mecanisme electorale eficiente și funcționale, care să permită fiecărui
român, din țară și din străinătate, să își exprime opțiunea.
Pe 26 mai 2019, mii de cetățeni români
s-au aflat în imposibilitatea de a-și exercita dreptul constituțional de
vot la alegerile pentru Parlamentul European și de a-și exprima voința
în cadrul referendumului național. Aceasta a fost o situație întâlnită
cu precădere în secțiile de votare din străinătate. În urma evaluărilor
făcute ulterior asupra derulării procesului electoral, au fost
identificați mai mulți factori care au condus la situații în care
cetățenii români au fost împiedicați să își poată exercita dreptul de
vot.
Indiferent de contextul politic, toate
instituțiile abilitate ale statului și, în special, Parlamentul
României, Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul
Afacerilor Externe și Autoritatea Electorală Permanentă au obligația să
ia toate măsurile și să adopte deciziile care se impun pentru a asigura
fiecărui român posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot în cele mai
bune condiții.
Aceste măsuri trebuie să vizeze toate
tipurile de alegeri – alegerea Președintelui României, alegerea
autorităților administrației publice locale, alegerea Senatului și a
Camerei Deputaților, alegerea membrilor din România în Parlamentul
European – și toate tipurile de referendum, cu posibilitatea elaborării
în viitorul apropiat a unui Cod Electoral care să unifice și să
omogenizeze prevederile legale privind procesele electorale.
Apropierea alegerilor pentru Președintele
României și faptul că, în trecut, acest scrutin a suscitat un interes
extrem de crescut în rândul cetățenilor români, cu rate ridicate de
participare în rândul românilor din străinătate, impun rezolvarea
problemelor apărute în exercitarea dreptului de vot al românilor din
străinătate cu maximă celeritate.
Prin urmare, solicit:
1) Guvernului României să elaboreze urgent
un proiect de lege care să poată fi adoptat de către Parlamentul
României până la finalul actualei sesiuni parlamentare și prin care să
propună măsurile administrative adecvate, astfel încât să nu mai existe
situații în care cetățeni români, din țară sau din străinătate, să nu
își poată exercita dreptul constituțional de vot, începând de la
alegerile prezidențiale din toamna acestui an.
2) Partidelor și formațiunilor
parlamentare să depună toate eforturile pentru ca proiectul de lege să
respecte pe deplin standardele de conduită electorală și exigențele în
materie, astfel încât situațiile de la scrutinul din mai 2019 să fie
evitate.
Dacă situația o va impune, voi cere,
conform prerogativelor constituționale, convocarea unei sesiuni
extraordinare a Parlamentului României pentru discutarea în regim de
urgență a proiectului de lege care urmează să fie supus dezbaterii,
astfel încât proiectul de lege să fie adoptat înaintea următoarei
sesiuni parlamentare.
Reamintesc că Acordul politic național
pentru consolidarea parcursului european al României, pe care l-am
inițiat, prevede în mod explicit angajamentul partidelor semnatare de a
transpune în legislație, în cel mai scurt timp, măsurile necesare
asigurării – atât în țară, cât și în străinătate – a exercitării depline
și efective a dreptului de vot de către cetățenii români.
Având în vedere toate aceste aspecte și în
urma dialogului consistent desfășurat la nivelul grupului de lucru
constituit în cadrul Administrației Prezidențiale cu reprezentanți ai
autorităților responsabile, precum și ai organizațiilor
non-guvernamentale și experți în domeniul electoral, se impune adoptarea
cu celeritate a unor măsuri care să vizeze:
- Debirocratizarea procesului de votare în secțiile de votare din străinătate
- Dotarea corespunzătoare a secțiilor de votare
- Modificarea legislației electorale în privința procedurilor de urmat la închiderea secțiilor
- Mărirea numărului de secții de votare din străinătate
- Introducerea votului anticipat pentru alegerea Președintelui României
- Extinderea exercitării dreptului de
vot prin corespondență (existent deja pentru alegerile parlamentare) la
alegerea Președintelui României și la toate celelalte tipuri de alegeri
Fiecare dintre aceste obiective poate fi atins prin implementarea următoarelor soluții concrete:
1. Debirocratizarea procesului de votare în secțiile de votare din străinătate
- Având în vedere că înscrierea în listele
electorale suplimentare a fost operațiunea cea mai cronofagă, în cazul
secțiilor din străinătate poate fi conceput un sistem în care listele
suplimentare să fie generate în mod electronic – completarea acestora să
se facă în mod automat în momentul scanării buletinului cu ajutorul
tabletei puse la dispoziție de STS. Pentru confirmare, alegătorii ar
putea semna pe un pad de semnătură electronică (similar celor existente
deja în sistemul bancar sau perifericelor sistemului de gestionare a
documentelor de călătorie E-Pass).
2. Dotarea corespunzătoare a secțiilor de votare
- Pentru a accelera verificarea
identității alegătorului, trebuie mărit numărul de operatori ai Sistemul
informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului
ilegal (SIMPV), și corespunzător numărul de tablete, cu introducerea
posibilității ca membrii secției de vot să poată și ei opera SIMPV (în
prezent, există un singur operator). - Numărul de cabine de vot și de ștampile
cu mențiunea ”VOTAT” în toate acele secții de votare din străinătate
unde au existat situații care au condus la împiedicarea exercitării
dreptului de vot de către cetățeni români să fie mărit acolo unde
condițiile permit. - Să existe un număr rezonabil de ștampile
de rezervă cu mențiunea ”VOTAT” pentru a fi folosite în caz de pierdere
sau sustragere a ștampilelor cu mențiunea ”VOTAT” care sunt folosite în
procesul de votare. - Să existe un număr suficient de buletine
de vot (au existat cazuri în care unele secții de vot au epuizat
buletinele de vot încă de la orele amiezii). - Să fie crescută indemnizația pentru membrii secțiilor de votare.
- Să fie identificate formule flexibile și
funcționale pentru înlocuirea membrilor secțiilor care nu se prezintă
la secție în ziua votului.
3. Modificarea legislației electorale în privința procedurilor de urmat la închiderea secțiilor
- Corectarea în lege a sintagmei limitative care se referă doar la alegătorii care se află la ora 21:00 ”în sala unde se votează”.
- Includerea în lege în mod expres a
prevederii că toți alegătorii care la ora 21:00 așteaptă (la coadă) să
își exercite dreptul de vot vor putea face acest lucru (”Toți alegătorii
care își așteaptă rândul la ora 21:00 pentru exercitarea dreptului de
vot la oricare dintre secțiile de votare vor putea să își exercite acest
drept.”). - Includerea prevederii explicite în lege a
posibilității de extindere a programului de votare la solicitarea
argumentată a președintelui secției de votare. - Corelat cu aceste schimbări legislative,
păstrarea deschisă a SIMPV atât timp cât alegătorii încă își mai
exercită dreptul de vot și posibilitatea ca tabletele să poată funcționa
și off-line, pentru ca eventualele disfuncționalități ale SIMPV să nu
afecteze menținerea evidenței votanților.
Debirocratizarea procesului de votare în
secțiile din străinătate, dotarea corespunzătoare a secțiilor existente
și clarificarea procedurilor de urmat la închiderea votării nu sunt
suficiente pentru a asigura condiții optime pentru exercitarea dreptului
de vot dacă nu se iau și alte măsuri complementare, precum mărirea
numărului de secții de votare din străinătate, introducerea votului
anticipat pentru alegerea Președintelui României și extinderea votului
prin corespondență la toate tipurile de alegeri (în prezent este
utilizat doar la alegerile parlamentare).
4. Mărirea numărului de secții de votare din străinătate
Mărirea numărului de secții de votare din
străinătate poate fi făcută la inițiativa Ministerului Afacerilor
Externe sau de către Autoritatea Electorală Permanentă.
- Evaluarea numărului de alegători pentru
alegerile prezidențiale, pe care o va face Ministerul Afacerilor
Externe, nu poate duce, în mod evident, decât la o mărire a numărului
secțiilor de votare din străinătate, în special în țările și în
localitățile unde cetățenii români nu au putut să își exercite dreptul
de vot. - În paralel, Autoritatea Electorală
Permanentă poate organiza secții de votare în localitățile în care își
au domiciliul sau reședința, conform Registrului Electoral, cel puțin
100 de alegători, prin extinderea aplicabilității unei prevederi (art.
23 alin. (3)) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a
Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea
Autorității Electorale Permanente.
5. Introducerea votului anticipat pentru alegerea Președintelui României
- Introducerea votului anticipat timp de
opt zile, începând cu sâmbăta din săptămâna anterioară celei care se
încheie cu ziua alegerilor, în secțiile de votare din străinătate
organizate în ambasade, reprezentanțe permanente, consulate generale și
institute culturale. - Votul anticipat se va organiza atât
pentru primul tur de scrutin, cât și pentru al doilea, cu un număr de
zile egal, dacă Curtea Constituțională aduce la cunoștința publică
numele celor doi candidați care vor participa la cel de-al doilea tur de
scrutin cel târziu în ziua de vineri care urmează zilei alegerilor din
primul tur de scrutin. - Dacă Curtea Constituțională face acest
anunț mai târziu de ziua de vineri care urmează zilei alegerilor din
primul tur de scrutin, perioada de vot anticipat pentru al doilea tur de
scrutin va începe automat în ziua care urmează zilei în care Curtea
Constituțională aduce la cunoștință publică numele celor doi candidați
care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin. - Durata zilei de vot în ziua în care se
organizează votul anticipat nu poate depăși opt ore și se va întinde, de
regulă, în intervalul de timp 9:00-17:00.
6. Extinderea exercitării
dreptului de vot prin corespondență la alegerea Președintelui României
și la toate celelalte tipuri de alegeri
Pentru a facilita exercitarea dreptului de
vot de către cetățenii români cu domiciliul sau reședința în alte
localități decât cele în care se organizează secții de votare, trebuie
extinsă aplicabilitatea Legii nr. 288/2015 privind votul prin
corespondență și la alegerile pentru Președintele României, dar și la
celelalte tipuri de alegeri.
Votul prin corespondență a fost deja
utilizat la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din 2016 cu un
succes mai degrabă moderat, datorită noutății sale printre mecanismele
electorale folosite în România. În aceste condiții, extinderea sa la
alte tipuri de alegeri presupune un efort de comunicare publică susținut
din partea autorităților publice.
Întrucât votul prin corespondență
presupune înscrierea prealabilă a alegătorului în Registrul Electoral,
extinderea acestui tip de vot la alte tipuri de alegeri ar încuraja
înscrierea în Registrul Electoral, fapt care ar facilita în viitor
organizarea alegerilor în secțiile de vot din străinătate.
Existența a două tururi de scrutin pentru
alegerile prezidențiale nu este un impediment pentru extinderea
aplicabilității legii privind votul prin corespondență la acest tip de
alegeri:
- Înaintea primului tur de scrutin,
alegătorul primește prin poștă buletinul de vot prin corespondență
pentru primul tur de scrutin și elementele de siguranță ale buletinului
de vot atât pentru primul, cât și pentru cel de-al doilea tur de
scrutin, alături de două autocolante cu mențiunea ”VOTAT”. După ce este
anunțat oficial rezultatul primului tur de scrutin, alegătorul poate să
descarce de pe site-ul Biroului Electoral Central și să imprime
buletinul de vot pentru al doilea tur de scrutin pe care îl securizează
prin aplicarea elementului de siguranță primit, după care aplică
autocolantul cu mențiunea ”VOTAT” pe unul dintre cei doi candidați
rămași în cursă. - Plicul poate fi trimis fie la misiunea
diplomatică din țara în care își are domiciliul sau reședința
alegătorul, fie în țară, pe adresa biroului electoral special pentru
votul prin corespondență.
Autoritățile statului român au obligația
și responsabilitatea să pună în aplicare aceste măsuri pentru a se
asigura că toți cetățenii români, din țară sau din străinătate, își vor
putea exercita neîngrădit dreptul de vot.
KLAUS-WERNER IOHANNIS
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI„
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!