ComenteazăPrincipalele declarații ale lui Klaus Iohannis:
- Am avut o discuție foarte importantă cu ministrul Cîmpeanu și cu alte persoane din Ministerul Educației, am abordat două teme mari. Prima este școala fizic, am făcut o analiză împreună asupra școlii care a început de luni în format fizic. Am vrut să știm câți elevi s-au dus la școală, câte școli au rămas închise, câți copii au fost detectați cu COVID-19.
- A doua mare temă care va avea un impact imens în sistemul educațional românesc este locul României Educate în planul național de redresare și reziliență.
- În primul rând ne-am uitat la școlile din România care s-au redeschis fizic pentru elevi în semestrul II și pot să vă spun că situația este bună. Sunt peste 10.000 de școli care funcționează fizic cu elevii prezenți în școală, sunt aproximativ 6.000 de unități de învățământ care funcționează în scenariul galben, asta însemnând că o parte semnificativă merg fizic la școală, dar unii rămân în sistemul online.
- Peste 2 milioane de elevi au reînceput fizic școala de luni, 8 februarie, asta reprezintă 70% din totalul elevilor din România. Ceilalți care au rămas în online își continuă studiile în această formă.
- Cu toții ne dorim ca localitățile care sunt în scenarii galbene sau în scenariul roșu să aibă o evoluție pozitivă și să iasă din aceste scenarii, trecând în scenariul verde. Și, astfel, iată, ajungem la pandemie. Trebuie să fim realiști, pandemia nu s-a terminat, chiar dacă din fericire s-au adoptat măsuri restrictive care au permis să se reducă succesiv numărul de bolnavi, nu putem să spunem că am scăpat de pandemie.
- În continuare este extrem de important să respectăm restricțiile impuse, să fim responsabili și acum chiar avem un motiv foarte serios în plus. Sunt copii din România cărora trebuie să le oferim școală în format fizic. Cu cât mai bine respectăm restricțiile, cu atât mai puține cazuri noi de îmbolnăvire vom avea și se va desfășura bine școala în format fizic.
- A doua temă mare este felul în care putem să finanțăm – substanțial – școala românească din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Sunt acei bani europeni, peste 30 de miliarde de euro, care vor fi la dispoziția României în următorii ani pentru a repara ce s-a stricat prin criza economică cauzată de pandemie, pentru a face sistemele publice, economia României mai performante, mai reziliente.
Klaus Iohannis:
- În acest sens, noi am căutat, împreună cu Ministerul, cele mai bune zone în care pot fi solicitați bani pentru a face școala românească mai bună. Dar ce înseamnă „școala românească mai bună” – noi dorim să oferim tuturor copiilor din România șansa de a învăța, de a învăța suficient de bine pentru a avea o meserie serioasă, o meserie a viitorului, în așa fel încât toți copiii să se realizeze ca oameni
- Ce se poate face, am reușit să cristalizăm câteva domenii unde putem să facem diferența cu acești bani europeni: digitalizarea.
Învățământul românesc trebuie să fie digitalizat, asta sigur înseamnă și calculatoare, și tablete pentru toți elevii. Înseamnă platforme digitale pentru învățământul online pentru că o să mai avem învățământ online.
Klaus Iohannis:
- Înseamnă digitalizarea întregului sistem școlar. Trebuie să avem toate datele la un loc. Trebuie să ne pregătim pentru învățământ on-line, însă învățăm din lecțiile pandemiei.
- Este nevoie de materiale pentru învățământul on-line, este nevoie de materiale auxiliare, este nevoie de pregătirea profesorilor și învățătorilor pentru învățământul on-line, fiindcă învățământul on-line nu este același ca învățământul față-în-față. Deci, digitalizarea este un capitol mare și greu și poate fi rezolvat cu acești bani europeni.
- Capitolul dotare – nu s-au mai făcut dotări în școlile românești de foarte mulți ani. Este nevoie de enorm de multe lucruri! Calculatoare, tablete am menționat deja, mobilier școlar, este nevoie de dotarea laboratoarelor, este nevoie de dotarea bibliotecilor, este nevoie de dotarea tuturor școlilor cu material didactic, material didactic auxiliar. Deci, un capitol foarte mare, care, din păcate, în ultimele decenii a fost în bună parte neglijat.
- Capitolul modernizare – cu toții ne amintim că în fiecare toamnă aflăm statistici care ne nemulțumesc profund: școli care nu sunt autorizate, școli care nu au toate dotările necesare, școli care, pur și simplu, nu au ajuns în secolul XXI.
- Deci, modernizarea școlilor din România este esenţială. Putem cu aceşti bani să rezolvăm toate aceste probleme: putem să dotăm școlile, putem să le modernizăm, putem să rezolvăm problemele cu instalațiile sanitare, cu protecția împotriva incendiilor și putem să aducem școlile în secolul XXI din punct de vedere al dotărilor.
- Putem să aducem școlile în secolul 21 din punct de vedere al dotărilor. Ne dorim să avem un mediu curat, să întreprindem toate măsurile pentru a preveni încălzirea climei. Se poate și la nivel de școală.
Joi, 11 februarie, timp de o oră, preşedintele Klaus Iohannis a avut o discuție cu ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, la Palatul Cotroceni.
Ședința a avut loc la patru zile după redeschiderea școlilor pentru cursurile cu prezență fizică, în contextul în care mai multe cazuri de COVID-19 au fost confirmate în unitățile de învățământ.
Școlile din România s-au redeschis din 8 februarie, cu prezența fizică la ore, odată cu semestrul al doilea.
Anunțul a fost făcut de președintele Klaus Iohannis, pe 2 februarie, la finalul unei întâlniri cu premierul Florin Cîțu, ministrul educației Sorin Cîmpeanu, ministrul sănătății Vlad Voiculescu și șeful DSU Raed Arafat.
Tot atunci, șeful statului a anunțat și scenariile în funcție de care se redeschid școlile.