Printre acte normative pe care Dodon a refuzat să le semneze se numără cele referitoare la construcţia Ambasadei Statelor Unite pe terenul fostului Stadion Republican, cea privind sărbătorirea la 9 mai a Zilei Europei, cea referitoare la noul Cod al Serviciilor Media Audiovizuale şi cea cu privire la reforma Departamentului Trupelor de Carabinieri.

Potrivit deciziei Curții Constituționale a Republicii Moldova, președintele Parlamentului de la Chișinău sau premierul, în calitate de președinte intermimar, va emite decrete de promulgare a actelor respective, relatează Radio Chișinău, citat de Agerpres.

Până acum, Igor Dodon a fost suspendat de patru ori din funcția de președinte, ultima oară în luna septembrie. Atunci, obligațiile sale au fost îndeplinite de președintele Parlamentului, Andrian Candu.

Igor Dodon a fost suspendat prima oară, după ce a refuzat să semneze decretul de numire în funcţie a ministrului Apărării, Eugen Sturza, documentul fiind semnat de Andrian Candu.

Tot președintele Parlamentului a semnat decretele de numire în funcție a noilor miniştri propuşi anterior de democraţi şi respinşi în mod repetat de Igor Dodon.

A treia oară, președintele Dodon a fost suspendat pentru că a refuzat să promulge legea anti-propagandă, iar a patra oară, pentru că a refuzat sa semneze decretele de numire în funcţii de miniştri a Silviei Radu şi a lui Nicolae Ciubuc.


Citește și Sănătatea în România, raportată la UE: de trei ori mai multe boli de inimă, cel mai mare număr de cazuri de tuberculoză, mai mulți bolnavi psihic față de 2007, aproape un milion de depresivi


 

 
 

Urmărește-ne pe Google News