VIDEO/Președintele UDMR, Kelemen Hunor: ”PSD nu e de stânga, PNL nu e de dreapta, e doar lupta între putere și opoziție”

La întrebarea dacă iubește România, Kelemen Hunor a răspuns că ”Da”, dar a adăugat că, în primul rând, se consideră un ”transilvănean convins”.

Interviu realizat de Claudiu Săftoiu

Fotografii: Ionuţ Iordăchescu

• Domnule președinte Kelemen Hunor, veniți de la Parlament. Sunt zile de foc prin care trece Legislativul, dar nu numai el, ci și România. Formațiunea pe care o conduceți face, de la o vreme, front comun, pentru promovarea modificărilor la legile Justiției. Foarte curând vom avea noi legi, contestate din toate direcțiile. De ce a intrat UDMR într-un asemenea anturaj politic, cu PSD și ALDE?

Trebuie să vedem exact care sunt modificările care vorbesc despre cele trei legi, privind organizarea și funcționarea sistemului judiciar. Nu mă refer la Codul Penal, Codul de Procedură Penală. Trebuie să vedem dacă aceste modificări aduc o atingere, de orice natură, în ceea ce privește independența justiției, dacă îngreunează sau nu lupta împotriva corupției, și trebuie luat articol cu articol. Din punctul meu de vedere, acele modificări nu ating în niciun fel independența justiției, nu subordonează politicului și nu îngreunează lupta împotriva corupției. Eu am spus de fiecare dată. Din punctul nostru de vedere, e foarte important să avem o justiție echilibrată, instituții ale justiției echilibrate. Vorbim de Procuratură, de Parchetul General, de Înalta Curte de Casație și Justiție și de judecători. Sunt două instituții care trebuie să fie independente una față de cealaltă. Aceste modificări nu lezează lupta împotriva corupției.

Recomandări

Misterul avionului prăbușit la Vișina, Dâmbovița, pe 28 decembrie 1989. La bordul cursei speciale se aflau un jurnalist englez și 14 casete video filmate în timpul Revoluției

Kelemen Hunor: ”Lumea are dreptate, când dorește să nu se oprească lupta împotriva corupției”

Sunt de acord cu acest lucru. Există corupție. Cei care au furat, cei care au prejudiciat bugetul național, bugetele locale, avuția comună, trebuie să fie trași la răspundere. Pe de altă parte, să nu fie subordonată justiția politicului. Și nu se întâmplă acest lucru. Dacă luăm articol cu articol, vom vedea că CSM-ul va căpăta o putere sporită. Independența justiției este asigurată, în primul rând, de Consiliul Superior al Magistraturii. Nu de ministrul Justiției, nu de Guvern, nu de Parlament, nu de Președinție. Criteriile trebuie să fie foarte clare, transparența de promovare, indiferent că vorbim de procurori sau de judecători. Din acest punct de vedere, nu există o ingerință a politicului. În ceea ce privește răspunderea magistraților, o altă discuție extrem de dură și extrem de mult criticată, e de văzut dacă există nuanțe prin care judecătorii sau procurorii devin dependenți de zona politică. Și nu există așa ceva. Răspunderea lor înseamnă însă trei trepte. Prima dată, într-o instanță internațională, trebuie stabilit dacă a fost încălcat vreun drept, și aici vorbim de drepturile omului. CEDO nu discută conținutul unei hotărâri judecătorești, ci procedura. După aceea, trebuie stabilit prin justiție dacă a existat rea-voință. După aceea, ministerul de Finanțe se poate îndrepta împotriva magistratului care deja s-a dovedit că a avut rea-voință sau a făcut o greșeală foarte mare. (…) Eu cred că, până la urmă, nu este un lucru rău. Dacă ne uităm câte hotărâri există împotriva României la CEDO, toate sunt pe procedură, și nu pe conținut. România a plătit enorm de mult pe niște erori judiciare. (…)

Recomandări

Despre mitul „conflictului milenar” dintre români și maghiari, cu istoricul Sorin Mitu: „Comparați ce au făcut unii cu ceilalți englezii și irlandezii sau evreii și arabii”

• Cu privire la scoatere Instituției Președintelui în jocul numirilor procurorilor șefi, vi se pare că este un lucru bun?

Nu. Noi am susținut să rămână președintele. Amendamentul nostru a fost respins, și în Senat a fost reintrodus, pentru procurorii șefi de la DIICOT, DNA și Procurorul General. Președintele poate să respingă o singură dată. Noi am spus că așa cum a funcționat până acum, poate funcționa și în continuare.

Kelemen Hunor: ”Garantul independenței justiției tot CSM-ul rămâne, și nu o instituție politică. Președinția este o instituție politică, indiferent cine este președintele”

(…) Așa cum se întâmplă la miniștri, președintele poate să respingă o singură dată propunerea premierului. Din acest punct de vedere, într-o republică semi-prezidențială, așa cum suntem noi, președintele trebuie să își păstreze același rol, și de aceea am și susținut amendamentul în Senat.

• Să o luăm cu lucruri punctuale. PSD a invocat o urgență a respectării unei Directive UE, referitoare la prezumția de nevinovăție. Ministerul Justiției a depus, la Comisia Specială Iordache, propunerea de schimbare a sintagmei ”suspiciuni rezonabile”, cu ”probe, sau indicii temeinice”, în ceea ce privește instrumentarul de urmărire penală. Lucrul aceasta poate avea ca rezultat lipsa de șanse a procurorului. Modificările par a fi atacuri la munca procurorului.

Recomandări

Nati Meir, condamnat la 11 ani de închisoare, adus în România. Autoritățile din Grecia au admis predarea sa

Eu mă uit doar la principii. Nu vreau să vedem totul doar din perspectiva luptei împotriva corupției, fiindcă zona penală e mult mai largă. Și securitatea cetățeanului, și antiterorismul, și lupta împotriva consumului de droguri, tot în zona penală intră. Din ceea ce am văzut, din propunerile colegilor de la PSD-ALDE, am și spus că sunt multe pe care nu le vom susține. Chiar am depus amendamente, nu știu în acest moment, până unde au ajuns la dezbatere. Inclusiv în ceea ce privește probele, și aici discutăm de mijloacele legale care se pot înregistra în spații publice, pot fi și trebuie să fie lăsate să fie  folosite, ca și probe. La percheziții, la fel. Dacă te duci să cauți droguri, dar dacă găsești arme fără permis port-armă, atunci cer un nou mandat de percheziție, înregistrezi ce ai găsit și e un alt dosar penal.

• Dar prezența suspectului în sala unde este audiat martorul e un lucru benefic?

Nu. Aici e o nuanță foarte importantă. Prezența inculpatului devine obligatorie doar în camera preliminară. În perioada anchetei penale, nu. Noi am susținut și vom susține prezența inculpatului doar în camera preliminară.

Kelemen Hunor:” La Codul de Procedură Penală și la Directiva UE, UDMR are mai multe amendamente și nu este de acord cu ce s-a propus acolo”

Trebuie văzut nuanțat. Din punctul meu de vedere, procurorul trebuie să aibă mijloacele de a prezenta toate probele, de a respecta tot ce trebuie respectat, dar până la urmă justiția este înfăptuită de judecător. Judecătorul va spune dacă există o vină, indiferent din ce zonă vine această acuzație. Procurorul și avocatul trebuie să aibe la dispoziție aceleași arme. Ei sunt adversari, dacă vreți.

• Până acum, procurorii nu aveau aceleași arme?

Până acum, și simbolic, procurorul era lângă judecător. Există țări unde cutuma e foarte clară: avocatul și procurorul stau la același nivel. Nu stă procurorul lângă judecător, care el e în vârful sistemului judiciar. El va spune dacă e adevărat ce susține unul sau altul. (…) Eu aș vrea un sistem, nu numai de justiție, un sistem extrem de echilibrat și separarea puterilor în stat, foarte bine delimitată.

Kelemen Hunor: ”Acum, toată lumea vorbește de stat de drept, dar am impresia că nu ne gândim la același lucru”

Dacă o lege nu este respectată și aplicată, justiția nu se autosesizează, nimeni nu face nimic. Mai vorbim de stat de drept? Sau nu? Am și eu această curiozitate. (…) Din acest punct de vedere, nu e bine să fim asociați nici cu unii, nici cu alții. Încercăm să fim extrem de echilibrați cu argumentele și să nu personalizăm discuțiile.(…) Principiile trebuie discutate.

• PNL vă cere să fiți alături când vor reclama la CCR legile Justiției, fiindcă sunteți membri în același partid politic european, PPE (Partidul Popular European).

Aici e iarăși de discutat de niște chestiuni principiale. De foarte multe ori, Partidul Național Liberal ne atacă extrem de dur, în ultima perioadă. Eu am spus: ok, ăsta este jocul vostru politic. Nu se poate ca într-o zi să mă poftești afară din țară și a doua zi să mă rogi să te susțin. Ca să facem, ce împreună? Eu nu sunt nici la dispoziția opoziției, nici la dispoziția coaliției. Eu reprezint o formațiune politică ce susține niște principii și idei care dacă sunt votate sau nu sunt votate nu depinde de mine. Sunt mult prea mic, cu 7% în Parlament, ca să decid eu singur.

• Prin urmare, nu sunteți nici la dispoziția dreptei, nici a stângii, dacă le putem numi așa.

Kelemen Hunor: ”PSD nu e de stânga, iar PNL nu e de dreapta”

Nu există așa ceva în România!

• Dar cum sunt aceste partide?

Uitați-vă la Codul Fiscal, aprobat de Guvern. E un Cod Fiscal de stânga? Nu cred. Reducerea cotei de impozitare, de la 16%, la 10%, orice e, dar nu e o măsură de stânga, este o măsură neoliberală. Transferul contribuțiilor de la angajator la angajat nu e de stânga. În acest moment, eu cred că nu există partid de stânga, din păcate, cu toate că eu nu sunt de stânga. Ar fi nevoie de un partid de stânga. PNL nu e de dreapta, PNL a alunecat mult spre extrema dreaptă. Uitați-vă ce declarații fac unii și alții, liderii PNL, legate de minoritatea maghiară din România. Nu cred că sunt de centru-dreapta. Eu folosesc termenii de ”opoziție” și ”coaliția de guvernare”, nu stânga și dreapta. Dacă mergem pe doctrine clasice, și dacă vreau să descriu PSD-ul, plecând de la niște valori de stânga, nu reușesc. Cum nu reușesc să descriu PNL-ul. Văd că nu mai contează nicio valoare, niciun principiu, doar lupta între putere și opoziție.

• Domnule Kelemen Hunor, sunteți totuși la dispoziția cuiva?

Da, la dispoziția electoratului.

• La dispoziția electoratului maghiar. Și aveți motive de satisfacție: azi (miercuri, 20 decembrie, n.r.) s-a primit raport de admitere privind proiectul de lege de înființare a Liceului romano-catolic de la Târgu Mureș. Un alt proiect de lege al UDMR, care prevede ca aleșii să își poată înființa PFA-uri (Persoană Fizică Autorizată), deci să poată face afaceri. Acesta merge deja la promulgare, la președinte. Aceste două proiecte, reintroduse urgent pe ordinea de zi, sunt proiecte la care țineți. Pentru acest serviciu, pare că v-ați modificat atitudinea față de PSD și îi veți susține pe legile Justiției și pe Legea bugetului pe 2018.

Pe PFA – statul român i-a obligat pe oameni să își înființeze PFA-uri, pentru a primi acele subvenții în agricultură. (…) Și primarii au înregistrat un PFA, fiindcă aveau terenuri, moștenite. Aici nu e vorba de business. Au primit subvenția de la Uniunea Europeană, prin Ministerul Agriculturii. După care s-au trezit că erau acuzați de ce au PFA-uri. Dacă statul te obligă să faci PFA, tot statul te sancționează de ce ți-ai făcut PFA. (…) Nu e vorba de comerț cu statul, de alte afaceri cu statul. Primești acea subvenție agricolă, pe PFA, fiindcă statul a zis să-ți faci PFA. (…) Legea privește exclusiv aleșii locali, care au primit subvenții pe agricultură.

Cât privește Liceul romano-catolic, noi am constatat că, printr-o serie de măsuri administrative, și nu numai, un liceu a fost închis. Indiferent cum am face la nivelul Consiliului Local, orice hotărâre poate fi atacată pe contencios administrativ, și nu se poate merge mai departe, cu toate că legea îți permite, Biserica Romano-Catolică dorește, școala este proprietatea bisericii, până au venit comuniștii, care au închis-o, și comunitatea locală dorește să aibă o astfel de școală.

• Prin urmare, aceasta nu a fost o decizie a României, a statului român. A fost vorba de o hotărâre de Consiliu Local, apoi de o decizie de a închide această școală, a unui judecător de contencios administrativ.

Da, a fost și un proces penal, dar procesul penal merge, vom vedea ce se va întâmpla.

• Domnule președinte Hunor, ceea ce spuneți acum pare perfect rezonabil. Ceea ce afirmați însă în toamnă, la începerea școlii, o extrapolare la nivelul statului român, care cu rea-voință nu a vrut începerea școlii la liceul respectiv, e departe de adevăr. A urmat răzbunarea, la nivel internațional, când Ungaria nu a susținut România pentru a deveni membră a OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică).

Comunitatea așteaptă de la stat o soluție, nu de la un organism local.

Kelemen Hunor: ”Dar eu nu am ce face, dacă americanii au blocat acum intrarea României în OCDE”

• Dar statul este acel organism local, cu putere de reprezentare în teritoriu.

Dacă găsești un om care atacă mereu în contencios administrativ, la nivel local, nu se poate merge mai departe. De aceea, legea și Parlamentul trebuie să aibă această posibilitate ca, în cazuri excepționale, să înființeze o școală. Eu am ajutat cât am putut, și cred că am putut, legat de deblocarea situației cu OCDE. Dar eu nu am ce face, dacă americanii au blocat acum intrarea României în OCDE. Ungaria a votat, noi am ajutat să fie deblocat votul, dar, din păcate, România încă nu a intrat în OCDE. (…)

• Domnule Hunor, de ce vi s-a acordat distincția ”Steaua României” și când?

În anul 2000, pentru îmbunătățirea relațiilor culturale româno-maghiare. Era în perioada cât eram secretar de stat, am militat enorm și s-au întâmplat lucruri foarte bune, în acea perioadă, în relația dintre cele două state, în domeniul cultural.

• Și după 17 ani vi s-a luat ”Steaua”.

Nu mi s-a luat. E doar o propunere. Nu știu ce decizie va lua președintele Johannis, dar asta e ironia sorții.

• Statul român vă dă și tot statul vă ia.

Da, și pentru același lucru.

• În 2018, anul Centenarului Marii Uniri, veți scoate o carte: ”1000 de ani în Ardeal, 100 de ani în România”. Ce va cuprinde această carte?

Cartea va arăta, în primul rând, că în 100 de ani am fost o comunitate care a creat valori în toate domeniile: în cultură, în știință, în sport, în artă. Va fi și o parte mai științifică, unde vom arăta multe alte aspecte. Vrem să arătăm ce vrem să facem, cine suntem și cum vedem viitorul. (…) Nu putem împărți trecutul, vrem-nu vrem, asta este situația. Poate reușim să facem o proiecție de viitor, împreună. Hai să discutăm ce s-a întâmplat într-o sută de ani. De ce românii cred despre noi că suntem un pericol la siguranța națională, după 100 de ani? Noi de ce credem că, după 100 de ani, românii vor să ne asimileze? Dacă reușim să vorbim despre aceste chestiuni sincer, sunt convins că ne vom apropia mult mai repede de o proiecție comună. Viitorul va fi comun, cum este și prezentul. Eu am vorbit extrem de sincer și, recunosc, mai puțin diplomat decât i-am obișnuit pe oameni. (…)

• Anul acesta ați jucat la masa principală a politicii. Cu PSD și ALDE.

Nu am jucat la masa principală, fiindcă coaliția nu depinde de noi. Eu nu pot să fiu acuzat că aș fi votat PSD-ul la alegeri. Niciodată nu am votat PSD-ul la alegeri, ca să fie clar. Nici PNL-ul, nici PDL-ul, nimic în afară de UDMR. Eu respect votul popular. PSD are majoritate fără noi, noi avem un acord parlamentar. Sunt foarte lucruri pe care le susținem și sunt multe lucruri pe care nu le susținem. De exemplu, split TVA nu am susținut. Sunt multe aspecte unde ne-am situat pe o poziție singulară, dacă vreți. Nici cu PSD-ul, dar, de foarte multe ori, nici cu opoziția. Nu există o alipire sau un automatism în ce privește susținerea proiectelor guvernamentale. În privința Codului de Procedură Penală, avem câteva dileme, probleme care, și din punctul meu de vedere, trebuie rezolvate, nu pot fi aprobate.(…) Cu tot respectul, nu președintele este garantul independenței justiției, ci Consiliul Superior al Magistraturii.

• Domnule Kelemen Hunor, ne cunoaștem demult și am vrut mereu să vă întreb: dumneavoastră iubiți România?

Da. E țara mea, așa cum e. În această țară trăiesc, au trăit părinții, bunicii mei. Nu ei au ales să trăiască în această țară, acest lucru trebuie spus, dar eu niciodată nu am făcut nimic împotriva României. E adevărat, mă consider un transilvănean, în primul rând. Aceste identități regionale au existat și există. Nici Ceaușescu nu a reușit să șteargă identitățile regionale foarte puternice. Sunt un transilvănean convins.

Urmărește-ne pe Google News