Preşedintele ucrainean, care „încarnează rezistenţa Ucrainei în faţa invaziei Rusiei”, a fost desemnat personalitatea anului 2022 de revista americană, care aduce un omagiu „spiritului Ucrainei”.

Zelenski a acordat un interviu de peste două ore reporterilor publicației americane în trenul care îl ducea de la Kiev la Herson, orașul reintrat în controlul forțelor armate locale.

„Este de datoria mea să merg acolo și să le arăt că Ucraina îi sprijină. Poate le va da un impuls suficient pentru a mai rezista câteva zile. Dar nu sunt sigur. Nu mă liniștesc cu astfel de iluzii”, a spus Zelenski.

Singura cerere a serviciului de securitate a fost să nu se facă nicio fotografie în vagonul privat al lui Zelenski. 

„La Herson, exploziile au continuat să sune, dar Zelenski nu părea deranjat de ele. El a refuzat, ca de obicei, să poarte cască sau vestă antiglonț”, notează Simon Shuster, autorul reportajului TIME.

„Succesul lui Zelenski ca lider de război s-a bazat pe faptul că curajul este contagios. S-a răspândit prin conducerea politică a Ucrainei în primele zile ale invaziei, după ce toată lumea și-a dat seama că președintele a rămas. Cu doar șase luni mai devreme, președintele Afganistanului, Ashraf Ghani – un lider cu mult mai experimentat decât Zelenski – a fugit din capitală în timp ce forțele talibane se apropiau. În 2014, unul dintre predecesorii lui Zelenski, Viktor Ianukovici, a fugit de la Kiev în timp ce protestatarii s-au apropiat de reședința lui. La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, liderii Albaniei, Belgiei, Cehoslovaciei, Greciei, Poloniei, Țărilor de Jos, Norvegiei și Iugoslaviei, printre altele, au fugit de înaintarea Wehrmacht-ului german și au trăit războiul în exil”, explică TIME.

Nu erau prea multe în biografia lui Zelenski care să prezică dorința lui de a rămâne și de a lupta. Nu servise niciodată în armată și nu arătase prea mult interes pentru treburile acesteia. Era președinte abia din aprilie 2019. Probabil, instinctele sale derivă dintr-o viață întreagă pe scenă.

Revista TIME:

„Acea experiență de scenă s-a dovedit a avea avantajele ei. Zelenski era adaptabil, antrenat să nu-și piardă nervii sub presiune. Acum publicul lui era lumea întreagă, oamenii. Era hotărât să nu-i dezamăgească. Decizia lui de a rămâne în fața unui posibil asasinat a dat un exemplu, i-a determinat pe subalterni să-l respecte și să-l apere”, subliniază TIME.

În loc să fugă pentru a-și salva viața, mulți ucraineni au luat arme și și-au apărat orașele împotriva unei forțe invadatoare numeric superioară, se scrie în articolul de fond.

În cea mai mare parte a acestui an, Zelenski a trăit separat de cei doi copii ai lor. Motivul principal este securitatea: prezenţa lui i-ar pune în pericol mai mare.

Dar, de asemenea, consideră că ar fi greșit să-și reia obiceiurile domestice în timp ce atât de multe familii ucrainene rămân separate de război.

Milioane de refugiați din Ucraina trăiesc în străinătate, majoritatea femei și copii, în timp ce bărbaților în vârstă de luptă le este interzis să părăsească țara fără permisiunea specială, care nu este acordată cu ușurință în condițiile legii marțiale.

Totuși, Zelenski își vede familia mult mai des acum decât în ​​primele săptămâni de război. În timpul unei vizite recente, fiul său, Kirilo, în vârstă de 9 ani, și-a surprins tatăl cu expertiza sa în chestiuni militare: „El studiază totul. Caută pe net. Vorbește cu bodyguarzii. Este un fan al forțelor noastre armate, al armatei noastre și știe care este misiunea noastră, ce arme avem și ce ne lipsesc”.

Rușii văd democrația și libertatea Ucrainei ca pe o problemă a propriei lor supraviețuiri. Singura modalitate de a învinge un astfel de inamic este de a convinge restul lumii libere să tragă Ucraina în cealaltă direcție, spre suveranitate, independență și pace. Pierderea libertății într-o națiune erodează libertatea în toate celelalte.

Volodimir Zelenski, în TIME:

 
 

Urmărește-ne pe Google News