Răspunsul este unul standard oferit de Administrația Prezidențială, fiind trimis anterior și altor publicații, inclusiv Libertatea, care au cerut informații despre deplasările externe ale președintelui Iohannis.
Anul trecut, când reporterul Libertatea prezent în Capul Verde l-a întrebat pe Klaus Iohannis de ce nu face public costurile cheltuielilor, președintele a replicat că „va instrui” biroul de presă să răspundă. „Nicio informaţie din cuprinsul sau asociată acestora nu poate fi comunicată, fiind exceptate de la accesul liber al cetăţenilor”, avea să vină răspunsul biroului de presă după circa trei săptămâni.
„Aşa e legea. Ne place, nu ne place”, a răspuns Klaus Iohannis la o întrebare cu aceeaşi temă, adresată de Libertatea în luna iunie, la summitul european din Republica Moldova.
În chip similar, în răspunsul oferit semnatarilor petiției inițiate de Recorder, Administrația Prezidențială a invocat o hotărâre de guvern, de asemenea secretă, care secretizează cheltuielile.
Recorder a arătat anterior că acest regulament, deși în vigoare din 1998, nu a împiedicat anterior administrația lui Iohannis să facă publice cheltuielile în primii ani de mandat. De asemenea, cheltuielile din timpul președinției lui Traian Băsescu erau publice.
În răspunsul trimis acum cetățenilor, semnat de Gabriel-Cristian Pișcociu, consilierul de stat pentru probleme cetățenești al președintelui Iohannis și furnizat după 100 de zile, în ciuda faptului că legea obligă la maximum 45, președinția reiterează că toate contractele încheiate pentru zboruri private din bani publici „sunt secrete de stat”.
De asemenea, la fel ca în răspunsul oferit Libertatea, Administraţia Prezidenţială precizează că publicul are acces la totalul cheltuielilor pentru deplasările externe ale preşedintelui României sau la execuția bugetară din fiecare lună. Cu toate acestea, execuția bugetară nu arată cheltuielile defalcate, precum prețul avionului privat închiriat sau cazarea pentru deplasările externe.
Răspunsul transmis de președinție semnatarilor petiției: