„Cheia succesului unei Preşedinţii se află, în primul rând, în “arta” de a obţine majorităţi calificate şi, în acelaşi timp, în curajul de a asuma decizia politică care să permită avansarea unor dosare care să reflecte atât interesul european, cât şi ambiţia de a concretiza nişte proiecte cu impact benefic asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor. O Preşedinţie care se reprezintă numai în cheie naţională ratează misiunea autentică a unei Preşedinţii a Consiliului UE. Rolul de honest broker nu trebuie privit ca o figură de stil sau pură teorie. Fidelitatea pentru această misiune veritabilă a unei Preşedinţii este esenţială pentru livra rezultate bune şi pentru a demonstra capacitatea de a reprezenta, onest, toate taberele şi toate interesele, atât geografic, cât şi politic. Preşedinţia României la Consiliul UE a reuşit să păstreze acest echilibru, iar rezultatele au fost incontestabile, peste aşteptări”, a declarat George Ciamba.
Acesta susține că Agenda Strategică a UE pentru 2019-2024 are obiective mai ambițioase decât se aștepta, iar numărul mare de dosare finalizate este cu atât mai remarcabil cu cât a avut loc în perioada alegerilor europarlamentare, cu o politizare mai accentuată a discuțiilor.
Bilanțul în domeniul economiei digitale
Și ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, s-a arătat mulțumit de rezultatele obținute de România.
”În domeniul economiei și societății digitale, Președinția Română a finalizat două dosare esențiale pentru Piața Unică Digitală și pentru dezvoltarea economică a Europei (directiva privind datele deschise si reutilizarea informațiilor din sectorul public, Programul Europa Digitală), a obținut mandatul de negociere pentru dosarul privind centrele de competență în domeniul cyber, a avansat semnificativ propunerea de regulament ePrivacy, a adoptat propunerea de decizie privind WRC-19, a adoptat documentul de viziune politică și strategică – Concluziile Consiliului privind viitorul Europei cu un grad ridicat de digitalizare după 2020: „Stimularea competitivității digitale și economice în întreaga Uniune și a coeziunii digitale”, a adoptat Concluziile Consiliului privind capacitatea și capabilitățile de securitate cibernetică în UE ș.a.m.d.”, se arată într-o postare pe Facebook a ministrului.
Șapte dosare încheiate de MAI
La rândul său, Ministerul de Interne a inventariat șapte dosare finalizate:
a) eficientizarea schimbului de informaţii prin adoptarea de către Consiliul UE şi Parlament a pachetului legislativ referitor la asigurarea interoperabilităţii sistemelor de informaţii. Autorităţile abilitate din orice stat membru al UE vor avea acces la un portal european de căutare, care le va permite cu o singură căutare să obţină informaţii despre o persoană verificată din toate bazele de date existente la nivelul Uniunii;
b) facilitarea accesului la informaţii financiare pentru depistarea suspecţilor de terorism şi alte infracţiuni grave;
c) extinderea schimbului de date privind cazierele judiciare prin introducerea în sistem a resortisanţilor ţărilor terţe, condamnaţi la nivelul UE;
d) consolidarea agenţiei FRONTEX care, până în 2027 va dispune de un personal operaţional de până la 10.000 de persoane și va avea un mandat mai amplu de sprijinire a activităţilor statelor membre cu privire la protecţia frontierelor, la returnare şi la cooperarea cu ţările terţe;
e) atribuţii sporite pentru ofiţerii de legătură în domeniul migraţiei;
f) cărţi de identitate mai sigure care vor duce inclusiv la rezolvarea multora dintre dificultăţile întâmpinate de români, în special cei din străinătate, în relaţia cu autorităţile din ţările respective;
g) finalizarea procedurii de constituire a RescUE, un instrument care va coagula capacităţi pentru intervenţie rapidă în cazul apariţiei unor situaţii de urgenţă ale căror efecte depăşesc capacitatea de răspuns a unui singur stat membru.
Citește și:Donald Tusk îl felicită pe președintele Iohannis pentru președinția română a Consiliului UE