ComenteazăVorbind despre „trecerea baricadei”, așa cum sunt știute în breaslă transferurile oamenilor de presă în politică, concluzia lui Mihnea Măruță este că „nu poţi trece de la statutul de jurnalist la cel de politician decât dacă nu făceai presă, ci bani. Decât dacă, ani de zile, ai fost nu jurnalist, ci un om de afaceri care s-a îmbogăţit din presă, prin jocuri subterane care intermediau între cele două lumi”.
Editorialistul PressOne consideră că această rocadă profesională afectează grav credibilitatea jurnalistului devenit politician.
„Luaţi-i la rând pe toţi cei ce au trecut baricada în ultima vreme şi veţi recunoaşte acest tipar. Sunt oameni care şi-au vândut publicul şi credibilitatea pentru bani, care au folosit ziarul sau emisiunea exclusiv în interes personal. Cine îi mai crede va fi trădat încă o dată. Iar cine îi votează alege să fie reprezentat de o bancnotă lipită pe frunte.”
În articolul său de opinie, Mihnea Măruță ajunge la aceaste concluzie după ce mai întâi trece în revistă asemănările și deosebirile dintre cele două profesii, subliniind la fiecare în parte rolul pe care îl are în societate.
„Jurnalistului i se cere să pună întrebări, în timp ce de la politician se aşteaptă răspunsuri. Jurnalistul trebuie, deci, să formuleze probleme, în timp ce politicianul trebuie să găsească soluţii. Mai adânc: jurnalistul e obligat să scormonească după ceea ce merge sau riscă să fie rău, în timp ce politicianul e dator să gândească în termeni de bine”, scrie editorialistul PressOne.
Autorul mai evidențiază faptul că ambele profesii au ca numitor comun lucrul în slujba cetățeanului.
„Ambii îşi construiesc profesia pe o convenţie nescrisă cu o masă de oameni – electoratul, respectiv publicul. Acei oameni, majoritatea neştiuţi, îi investesc cu încrederea că vor lucra în slujba lor: pe politician, pentru a le îmbunătăţi viaţa; pe jurnalist, pentru a-i ajuta să ia decizii în cunoştinţă de cauză”.
Pe de altă parte, Mihnea Măruță atrage atenția asupra unei alte asemănări între celor două profesii, și anume dorința de a deveni faimoşi, „patimă” în care dau cu precădere jurnaliștii de televiziune, așa cum a fost și cazul lui Rareș Bogdan.
„Pentru că ziaristul care scrie visează să i se respecte numele, în timp ce moderatorul sau realizatorul de «pe sticlă» tânjeşte să-i fie recunoscut chipul, la fel ca un politician. Şi de aceea e în pericol mai mare să şi-l «vândă».”, a mai punctat jurnalistul.
Citiți întregul editorial pe PressOne.
Citește și:
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!