Prețul energiei electrice s-a triplat în România, după pandemie: de la 45 la 136 de euro/MWh. Ce recomandă specialiștii

„Creșterile semnificative ale prețurilor la energie, care au dus la o reducere a consumului, au fost determinate de mai mulți factori, printre care revenirea puternică a cererii după pandemie, diminuarea exporturilor de gaze ale Rusiei în urma declanșării războiului din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu, accentuată după 2023. Impactul acestor evoluții s-a resimțit atât la nivelul gospodăriilor, cât și al companiilor din România. În plus, măsurile de plafonare a prețurilor la energie au pus o presiune suplimentară asupra bugetului de stat, prin compensările acordate furnizorilor, contribuind, alături de alte măsuri cu impact fiscal, la adâncirea deficitului bugetar”, spune Balazs Marko, cercetător în cadrul echipei RoEM.

În același interval, prețul mediu al țițeiului Brent a crescut de la 53 la 80 de dolari pe baril, iar România a raportat un deficit energetic de cinci miliarde de euro.

Dependența de importuri, o amenințare strategică

Dependența de importurile de energie rămâne una dintre cele mai mari vulnerabilități ale economiei românești, mai ales în contextul geopolitic global.

Conform analizei realizate de economiștii RoEM-UBB FSEGA, în 2025, România a importat cu aproximativ 5 miliarde de euro mai multă energie decât a exportat, iar în UE importurile totale de energie au depășit exporturile cu circa 300 de miliarde de euro în același an – valori semnificative, reprezentând aproximativ 1-2% din PIB în ambele cazuri.

„Având în vedere că energia este necesară pentru majoritatea activităților economice, dependența de surse externe este o vulnerabilitate mai mare decât indică aceste valori: dacă oferta externă dispare sau scade, înlocuirea ei din surse interne pe termen scurt este extrem de dificilă, dacă nu imposibilă”, explică Balazs Marko, cercetător în cadrul RoEM.

La nivel european, datele arată un deficit energetic de aproximativ 300 de miliarde de euro pentru 2025, iar România nu face excepție.

„Astfel, economia României rămâne expusă nu doar unor șocuri independente de politica noastră externă, precum războiul dintre SUA și Iran, ci și riscului ca dependența energetică a țării să fie folosită ca instrument de presiune geopolitică, așa cum s-a întâmplat după declanșarea războiului din Ucraina, când Rusia a oprit exporturile de gaze spre țările UE și a pus astfel presiune pe guverne, piețe și consumatori”, explică Balazs Marko.

Riscurile sunt amplificate de evenimente externe precum conflictele internaționale sau utilizarea resurselor energetice ca pârghii geopolitice, așa cum s-a întâmplat în timpul războiului din Ucraina, adaugă analiza citată.

Tranziția la regenerabile: soluție și provocare

În paralel cu creșterea prețurilor la energie și combustibili, costurile tehnologiilor regenerabile au scăzut semnificativ. De exemplu, prețul modulelor fotovoltaice a scăzut cu 90% între 2010 și 2024, ajungând de la 2,44 de dolari/Watt la 0,26 de dolari/Watt.

În România, prețurile obținute prin licitațiile pentru contractele pentru diferență din 2025 variază între 35,77 și 45,2 euro/MWh pentru energia fotovoltaică, valori competitive la nivel european.

„Tranziția energetică, susținută de investiții în rețele, capacități de stocare, eficiență energetică și interconectoare regionale, poate reduce expunerea la șocuri externe și poate contribui la diminuarea costurilor de producție și a volatilității prețurilor”, subliniază experții RoEM.

Dependențe noi în era regenerabilelor

Cu toate acestea, trecerea la surse regenerabile nu elimină complet dependența de resurse externe. Producția de panouri solare și majoritatea materiilor prime necesare acestora sunt concentrate în China.

Conform celor mai recente date ale Eurostat, în 2024, aproximativ 20% din energia primară a României (care include și petrolul, nu doar sursele folosite pentru generarea electricității) a provenit din surse regenerabile, față de circa 4% în 1990.

„Deși România este producătoare de gaze și de petrol, producția internă nu acoperă consumul. Țara noastră este aproape autosuficientă în ceea ce privește gazele naturale, dar rămâne un importator net important de petrol. Și energia nucleară a contribuit la creșterea autonomiei energetice, centrala de la Cernavodă, a cărei primă unitate a fost finalizată în anul 1996, asigurând 9% din energia primară în 2024”, spune Balázs Markó.

Un eventual conflict sau restricții comerciale ar putea perturba lanțurile de aprovizionare, forțând Europa să-și dezvolte propria industrie, un proces de durată.

„Tranziția energetică nu elimină toate dependențele externe și nu garantează automat prețuri finale mai mici pentru toți consumatorii. Impactul său depinde și de structura pieței, nivelul investițiilor în infrastructură și de modul în care costurile sunt distribuite între gospodării, companii energetice și stat”, avertizează Levente Szasz, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA.

RoEM este un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE