Prețurile terenurilor agricole au crescut cu 25-40% în ultimul deceniu. 12.000 de euro pe hectar în jurul Bucureștiului

Scumpirea cea mai accentuată se constată în regiunea București-Ilfov. Prețul mediu al unui hectar a ajuns la 12.000 de euro, în ultimii ani, cu 40% mai mult față de anul 2015.  

În privința prețurilor mai accesibile, acestea se găsesc în regiunile Nord-Est și Nord-Vest, respectiv o medie de 7.000 și 7.600 de euro pentru un hectar. Și acolo însă este constatată o creștere de 25-30%, comparativ cu zece ani în urmă.  

Factorii care au dus la creșterea prețurilor au fost interesul ridicat al investitorilor străini și locali, lucrările de infrastructură agricolă, alături de creșterea cererii de produse agricole la export.  

Prețurile terenurilor au evoluat în ritmuri diferite în funcție de regiune. Toate zonele au înregistrat majorări semnificative în intervalul 2015-2024.  Prețurile medii ale terenurilor agricole în 2024 arată un asalt impresionant față de 2015. Iată cum se prezintă situația în cele opt regiuni de dezvoltare.

București-Ilfov rămâne cea mai scumpă regiune agricolă din România

Cea mai scumpă regiune agricolă din România rămâne București-Ilfov, atingând 12.000 de euro/hectar în 2022, cu o creștere de aproape 40% față de 2015. Vestul României (peste 9.000 de euro/ hectar) a înregistrat o creștere de aproape 30% în ultimii ani.  

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

Sud-Est și Sud-Vest au ajuns la 8.100 de euro/hectar, cu o creștere de aproape 35% față de 2015.  

Nord-Vest (7.600 de euro/hectar) și Nord-Est (7.000 de euro/hectar) au înregistrat o creștere mai modestă, de aproape 25-30% față de 2015.  

Principalii factori care au impulsionat creșterea prețurilor

Principalii factori care au impulsionat creșterea prețurilor, potrivit analizei realizate de NAI Romania & Moldova, sunt: interesul investitorilor străini și locali pentru terenurile destinate culturilor de valoare ridicată, dar și pentru culturi specializate precum viața-de-vie, fructe și legume.  

Proiectele de infrastructură agricolă și investițiile în irigații. Anumite zone din sud-est și sud-vest au devenit atractive pentru investiții pe termen lung.  

Un alt factor este creșterea pentru exporturi de produse agricole. Presiunea asupra prețurilor terenurilor din zonele accesibile logistic, cum ar fi regiunile din vestul țării și cele din jurul Bucureștiului, a fost mărită.

„Deși au cunoscut un deceniu de creșteri substanțiale, prețurile unui hectar de teren agricol din România rămân, în cea mai mare parte, sub media europeană de 10.578 de euro/ha (2022), singura excepție fiind regiunea de dezvoltare București-Ilfov.  

Recomandări

Ce înseamnă Trump pentru alegerile din România? Că AUR nu mai e așa de rău?

Pe de altă parte, disponibilitatea unor terenuri la un preț mai redus nu înseamnă că acelea sunt cele mai bune opțiuni pentru fermieri, ci România are multe terenuri de calitate superioară, ale căror prețuri sunt așteptate să crească în următorii ani. Dată fiind situația climatică, marcată de ultimii ani secetoși, creșterea ar putea să fie mai moderată decât în ultimii ani.  

În același timp, există zone în care se pot identifica terenuri la prețuri de 2.000-3.000 de euro/ha, unde prețul de tranzacționare în mod normal depășește 10.000 de euro/ha. Aceste excepții sunt cauzate, în mare parte, de productivitatea scăzută, în cele mai multe cazuri, producția fiind egală cu zero, fermierii alegând de cele mai multe ori să nu le mai lucreze. Sunt mai multe județe unde se identifică astfel de zone răzlețe. 

În schimb, oportunitățile pentru terenuri specializate și loturi poziționate strategic vor menține piața competitivă, în special în regiunile bine conectate la infrastructură. De asemenea, dezvoltarea infrastructurii rutiere și noi proiecte de irigații ar putea crește atractivitatea unor regiuni care până acum erau mai puțin exploatate”, consideră Andrei Botiș, CEO Appraisal & Valuation SA (NAI Romania & Moldova).

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro