Adevărat război între generaţii

Economistul arată că, din punct de vedere istoric, „schimbările reale” au survenit numai ca rezultat al exigenţelor impuse de războaie, însă nu suntem departe de acestea. Situaţia financiară a naţiunilor occidentale este însă deja „ca pe timp de război”, notează Jakobsen. Datoriile şi deficitele ţărilor cu economie dezvoltată sunt la niveluri nemaîntâlnite de la cel de-Al Doilea Război Mondial.

„Poate că nu ne luptăm în tranşee, dar în curând s-ar putea să ne batme pe străzi. Continuarea politicilor macro actuale ar însemna să continuăm să dezmoştenim pături largi din populaţie, în special din rândul tinerilor, aceia care vor avea grijă de noi la bătrâneţile senile. Nu am putea da vina pe ei dacă s-ar simţi ceva mai puţin decât generoşi. Cu alte cuvinte, riscăm o înfruntare nu militară, ci o luptă între generaţia tânără maltratată şi bătrânii cu mentalitate învechită, care cred că au drepturi asupra întregii bogăţii a societăţii şi fac totul pentru a perpetua status quo-ul.
Într-un fel, parcă se repetă anii 60, însă cu o luptă mai profundă care îşi are rădăcinile în egală măsură în economie şi politică – cei 1% versus cei 99%, ca să împrumutăm cea mai cunoscută definiţie a celor două tabere. Occupy Wall Street a fost un simplu aperitiv, un avertisment timpuriu al acestui fenomen. Urmează felul întâi şi ospăţul dacă nu va avea loc rapid o schimbare” , comentează Steen Jakobsen.

Astfel, 2013 ar putea aduce o radicalizare a Europei, unde extremele, fie stânga sau dreapta, vor câştiga teren prin atragerea electoratului dezmoştenit, ajuns la disperare, care nu are nimic de pierdut, scrie bancherul.

Piaţa liberă, pe cale de dispariţie

El observă cum piaţa liberă este pe cale de dispariţie, înlocuintă cu un soi de totalitarism dictat de injecţiile de lichiditate ale băncilor centrale, mascat drept capitalism.

Poate cea mai de impact ar fi scăderea cotaţiei WTI, preţul de referinţă al barilului de petrol pe piaţa SUA, la 50 de dolari, jumătate din nivelul actual, în principal datorită creşterii puternice a producţiei din Statele Unite prin noile metode de exploatare, precum fracturarea hidraulică a formaţiunilor de roci de şist. Tendinţa descendentă a preţurilor petrolului ar putea fi accentuată de încetinirea creşterii economice globale, care ar genera un declin al consumului de energie la nivel global.

Pe partea de ofertă, statele membre ale OPEC şi Rusia vor reacţiona prea târziu la aceste evoluţii, ezitând să reducă producţia din cauza dorinţei de a atrage venituri cât mai mari pentru a-şi acoperi cheltuileile publice tot mai substanţiale, anticipează economiştii.

Creşterea preţului la aur

Anul viitor ar putea aduce o surpriză şi în privinţa preţului aurului, care s-ar putea îndrepta spre 1.200 dolari pe uncie din cauza încetinirii achiziţiilor operate de India şi China, în paralel cu o eventuală decizie a Rezervei Federale a SUA de a sista injecţiile de lichiditate în piaţă prin achiziţii de obligaţiuni şi titluri ipotecare, care ar determina investitorii să nu mai caute refugiu în faţa unei posibile creşteri a inflaţiei.

Europa, un butoi cu pulbere

În Europa, o eventuală agravare a crizei datoriilor de stat, cu ieşirea Greciei din zona euro, ar reparinde revărsarea capitalului către Elveţia, declanşând o nouă rundă de apreciere puternică a francului elveţian, care ar putea depăşi ca valoare moneda euro.

Spania, aflată deja într-o criză economică severă, s-ar putea confrunta cu creşterea costurilor de finanţare spre pragul alarmant de 10%. Veniturile populaţiei au scăzut alarmant în ultimii ani, iar şomajul a depăşit 25%, numărul celor care lucrează fiind de numai 17 milioane din populaţia de 47 milioane de locuitori. În plus, Catalonia îşi manifestă mai zgomotos ca oricând ambiţiile de separare, iar sectorul public nu mai poate continua reducerea cheltuielilor fără a risca tensiuni sociale grave.

Aprecierea yenului în Japonia, efecte devastatoare

În Japonia, o combinaţie între tensiunile politice, percepţiile incorecte ale investitorilor şi pierderea optimismului la nivel mondial ar putea determina aprecierea puternică a yenului, cu efecte devastatoare pentru exportatori.

Creşterea yenului, în paralel cu concentrarea exagerată pe piaţa locală şi costurile ridicate ar putea condamna marii producători japonezi de electronice Sony, Panasonic şi Sharp la naţionalizare, spre satisfacţia rivalilor sud-coreeni, în frunte cu Samsung, care ar ieşi câştigători dintr-o înfruntare începută în timpul deceniului trecut

 
 

Urmărește-ne pe Google News