ComenteazăCercetătorii clujeni consideră că faza de recuperare economică s-a încheiat și se așteaptă la „încetinirea considerabilă” a creșterii economice a României, potrivit unui comunicat al UBB.
Astfel, creșterea economică este prognozată la „doar” 3,7% în 2022 pentru țara noastră. Spre comparație, bugetul pe anul viitor realizat de către Guvernul României este bazat pe o creștere economică de 4,6%.
„2022 va fi un an provocator din perspectiva menținerii echilibrelor psiho-socio-economice, de aceea, orice gestiune deficitară a pandemiei va genera efecte directe și imediate în evoluția societății și economiei naționale”
Prof. univ. dr. Daniel David, rectorul UBB:
Potrivit studiului, rata anuală a inflației va atinge vârful în trimestrul al doilea al anului viitor, urmând ca ulterior să se tempereze gradual, în linie cu stabilizarea prețurilor la energie și atenuarea problemelor de pe lanțurile globale de producție și aprovizionare.
Ce trebuie să urmărim
Conform studiului au fost identificați trei factori de risc de urmărit în 2022:
- Presiunile inflaționiste mai persistente, cauzate de prețurile la energie și problemele de producție, ar putea determina băncile centrale ale lumii să majoreze mai rapid dobânzile. Acest lucru ar putea avea „efecte nefavorabile asupra creșterii economice și a condițiilor financiare”.
- Eventuala apariție a unor noi tulpini ale virusului SARS-CoV-2
- Vulnerabilitățile specifice României sunt deficitul relativ ridicat al contului curent și cel bugetar structural.
Contul curent reprezintă un indicator al balanței de plăți a unui stat.
Deficitul comercial reprezintă diferența dintre exporturi și importuri. Deficitul de cont curent include în calcul și veniturile nete, precum dividendele și dobânzile, dar și transferurile – așa cum e cazul fondurilor europene.
Deficitul bugetar reprezintă diferența între veniturile și cheltuielile unui stat. Deficitul bugetat structural este mai complex de calculat. Pentru acest lucru se pornește de la cel bugetar, din care sunt eliminați o serie de factori care perturbă calculul.
Deficitul structural arată poziția fiscală în momentul în care economia este la potențialul său, adică la mijlocul distanței dintre un „boom” și o recesiune.
România a revenit la nivelul din 2019
Conform studiului, România și majoritatea țărilor lumii au reatins nivelul dinaintea crizei, adică cel din trimestrul al patrulea din 2019.
Acesta mai spune că majorarea bruscă a prețurilor de consum va avea un impact negativ asupra venitului real disponibil al populației, mai ales în primele șase luni din 2022.
Mai departe, acest lucru va limita ritmul de creștere al consumului privat, conform experților.
Cel mai probabil, atenuarea problemelor cu lanțurile globale de aprovizionare și și rezolvarea crizei energetice vor necesita timp îndelungat, mai consideră cercetătorii clujeni.
Mai mult, aceștia avertizează că pandemia nu s-a încheiat și situația sanitară ar putea rămâne relativ dificilă.
Principalele fenomene ce au marcat 2021
Studiul prezintă și principalele fenomene ale anului în curs:
- Prețul materiilor prime a crescut, în special cel al petrolului. Acesta a ajuns la 71 de dolari în decembrie, mai mult decât înainte de pandemie.
- Piețele financiare au revenit spectaculos după crahul înregistrat în pandemie. Indicele S&P500 al bursei din New York a crescut cu 33% în perioada de 22 de luni de la debutul pandemiei. Indicele BET al Bursei de la București a acumulat 21,5%.
- Deprecierea leului față de euro a fost de doar 2,9%, evoluție mai bună față de forintul maghiar (-8,4%) și zlotul polonez (-7,9%), dar mai slabă decât cea a coroanei cehe (-0,6%).
- Prețurile la imobiliare au avut doar o scădere de scurtă durată, de doar 1-2 luni, la începutul pandemiei, urmate de o creștere de 14,1% la nivel național.
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului de cercetare COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor.
foto: Hepta