Prezență record în diaspora | Cum au votat românii din străinătate la scrutinele anterioare

Vineri la orele locale 12.00 s-au deschis cele 838 de secții de vot din diaspora, iar în primele ore și-au exprimat opțiunea de vot mai mulți români decât au făcut-o la alte scrutine electorale într-o zi întreagă.

O noutate la scrutinul de anul acesta a reprezentat-o votul prin corespondență. Introdusă pentru prima dată, pentru această procedură de vot au optat 25.189 de români.

Numărul celor care s-au înscris să voteze prin corespondență a fost de
41.003, dar doar 25.189 de buletine de vot au fost validate.

Vineri, până la ora României 21.00 își exprimaseră votul 70.000 români, cei mai mulți în Republica Moldova, urmați de cei din Belgia, Italia și Marea Britanie.

Cu toate că a fost o zi lucrătoare și nu s-a votat 14 ore, așa cum se întâmplă într-o zi normală de vot, numărul celor prezenți la urne a arătat o mobilizare impresionantă la urne.

La alegerile trecute, atunci când la secțiile de votare din diaspora s-au format cozi uriașe și s-au iscat scandaluri de proporții pentru că unii români au așteptat și zece ore la coadă și nu au apucat să voteze, numărul total al celor care și-au exprimat opțiunea a fost în jurul a 380.000.

Cea mai mare prezență la urne în diaspora a fost înregistrată în turul al doilea de la alegerile prezidențiale din 2014. Atunci, 379.116 de români au votat în afara granițelor, în 194 de secții de votare.

Prezența la vot în turul al doilea al alegerilor trecute a fost considerabil mai mare decât în primul tur, când au votat doar 161.262 de români.

La actualul tur de scrutin, numărul total al celor care au votat astăzi în diaspora și cel al celor care au votat prin corespondență depășește 95.000. Adică mai bine de jumătate decât cei care au votat la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2014.

Pe locul al doilea în clasamentul prezenței la urne au fost alegerile europarlamentare din 26 mai 2019. Un număr de 375.219 de români și-au exprimat opțiunea de vot, în 441 de secții de votare.

Autoritățile au suplimentat atunci numărul secțiilor, dar problemele au continuat și în fața secțiilor s-au format cozi uriașe, unii români așteptând chiar și zece ore fără a apuca să voteze. La alegerile anterioare, parlamentarele din 2016, prezența
la urne a fost de 106.038.

Numărul românilor care au votat în diaspora a început să crească și să fie considerat relevant începând de la prezidențialele din 2009. Atunci, în primul tur de scrutin și-au exprimat opțiunea politică 95.068 de alegători, în timp ce în turul secund numărul acestora a crescut la 147.754.

De altfel, la alegerile prezidențiale din 2009 a fost prima
dată când s-a vorbit despre felul în care votul din diaspora a influențat rezultatul.
Sondajele din țară îl dăduseră atunci câștigător pe Mircea Geoană, dar după
centralizarea voturilor din afara țării, Traian Băsescu a obținut un nou mandat
de președinte.

Înainte de acest scrutin, prezența la urne în afara țării la alegerile prezidențiale a fost relativ constantă și mai mică decât în prima zi la scrutinul de anul acesta.

În 1992, în primul tur au votat 43.882 români, iar în al doilea tur 46.106. Patru ani mai târziu, în primul tur au votat 72.358 în primul tur și 84.957 în al doilea. Cea mai mică prezență la urne în diaspora a fost înregistrată la prezidențialele din 2000. Atunci, 33.169 au votat în primul tur și doar 16.331 în al doilea.

Prezidențialele din 2004, ultimele dinainte de intrarea României în UE și exodul românilor în Europa de Vest, au avut o prezență modestă la urne: 40.869 în primul tur și 40.149 în turul doi.

Prezența în străinătate la alegerile prezidențiale din 1992: