Unde-s locomotivele electorale de altădată? Prezidențiabilii marilor partide, tractați ei de formațiuni, nu invers. Opoziția stă mai bine ANALIZĂ

Ultimul sondaj INSCOP, publicat la începutul lunii iulie, cu date din iunie, arată că majoritatea partidelor, în special cele mari, au lideri care nu atrag electoratul. Marcel Ciolacu, liderul celui mai mare partid din România, PSD, are o intenție de vot de 17,8% (față de 18,2% în luna mai). În schimb, PSD are o intenție de vot de 30,2% pentru parlamentare (conform ultimului sondaj INSCOP), iar la ultimele locale a avut scoruri foarte bune, de peste 30% votul politic, plus o alianță cu liberalii pentru europarlamentare, unde a obținut 48,55%.

Al doilea partid de la guvernare, PNL, are o problemă și mai mare, cu Nicolae Ciucă. Cu o intenție de vot de 11,9%, Ciucă este pe al cincilea loc în clasamentul intențiilor de vot, la distanță față de partidul său, cotat pentru parlamentare cu un scor de 17,4%.

Și în opoziție, o parte dintre candidați au probleme. De exemplu, George Simion, președintele AUR, se bucură de o intenție de vot de doar 11,2% (cu o scădere de 2,3% față de datele pentru luna mai), în timp ce partidul său e cotat la 12,4% (potrivit sondajului INSCOP), iar la europarlamentare a obținut 14,93%.

Lasconi și Șoșoacă, peste partide

Mult mai bine stau doamnele din politică. Elena Lasconi, noua președintă a USR și recent câștigătoarea unui al doilea mandat de primar la Câmpulung, cu aproximativ 70%, se bucură de o intenție de vot de 14,3%, potrivit datelor aferente lunii iunie. În schimb, USR, alături de celelalte două forțe din alianță, PMP și Forța Dreptei, a luat la europarlamentare 8,71%, iar intenția pentru parlamentare, dacă ar fi duminica viitoare alegeri, ar fi de 13,3%, conform ultimului sondaj INSCOP.

Recomandări

Martor în dosarul Sf. Pantelimon: Una dintre doctoriţele arestate pentru omor, „surprinsă şi dezamăgită” dacă pacienții nu mureau în scurt timp

Diana Șoșoacă, șefa S.O.S, este și ea cu mult peste formațiunea pe care o conduce. Cu o intenție de vot de 13,4%, Șoșoacă are aproape dublu față de partidul pe care îl conduce, care la europarlamentare a obținut 5,03%, ceea ce a permis intrarea în Parlamentul European a doi oameni. Intenția de vot pentru S.O.S. în cazul parlamentarelor ar fi de 6,6%.

Situație diferită în urmă cu 10 ani

În toamna lui 2014, România se pregătea de un nou președinte, în condițiile în care Traian Băsescu nu mai putea să candideze pentru un al treilea mandat. Cu fotoliul de președinte scos la bătaie, principalele partide – PSD, pe de o parte, PNL și PDL, în colaborare, pe de alta – revendicau prima funcție în stat.

Cel mai bine plasat partid și favoritul de la acea vreme era Victor Ponta. O cercetare a INSCOP de la jumătatea lunii septembrie 2014 dădea PSD (plus UNPR și PC –  formațiunea controlată de omul de afaceri Dan Voiculescu), la 42,6%, în timp ce premierul de la acea vreme, Victor Ponta, avea la jumătatea lunii octombrie, tot într-o cercetare INSCOP, 40,6%. Așadar, relativ apropiate procentele.

Principalul contracandidat, Klaus Iohannis, avea o intenție de vot de 30,1%, în timp ce alianța PNL+PDL avea o intenție de vot de 31,5%. Până la urmă, în primul tur, Iohannis a obținut 30,37% din voturi, în timp ce Victor Ponta a obținut 40,44%. Partidele nu au fost testate la vot, pentru că deja fuseseră parlamentarele în 2012, iar următorul scrutin pentru ele era în 2016.

Recomandări

Cum arată vacanța la mare pentru un nevăzător: „Când ne jucam cu toții în apă, se vedea că ne eliberaserăm de toate fricile. A fost ceva nou și inedit”

În perioadele în care parlamentarele erau concomitent cu primul tur al prezidențialelor (cum s-a întâmplat în 1990, 1992, 1996, 2000 sau 2004), candidatul pentru scaunul de la Cotroceni a contat foarte mult. Ion Iliescu a fost cel care a tras FSN/FDSN la un 67%, respectiv 28%, în 1990 și 1992.

Emil Constantinescu, prezidențiabil și câștigător în 1996, a adus CDR la 30,7% (cu 10% în plus față de 1992). În 2000, Corneliu Vadim Tudor a fost surpriza politică, ajungând în turul II, iar PRM a avut 21%. La rândul său, Traian Băsescu a fost liderul care a tractat Alianța D.A. (n.r. – Dreptate și Adevăr) spre un 31% în 2004.

Explicațiile pentru imaginea de moment

Libertatea a discutat cu sociologul Alfred Bulai pe tema lipsei unor locomotive electorale la marile partide, dar și de imaginea de moment. „Mai degrabă avem o neîncredere generalizată în liderii politici în general, de aici și explicația pentru principalele partide. Dar să luați în calcul, de ceva vreme nu prea mai avem locomotive electorale. Poate cu excepția lui Iohannis în 2014, la primul mandat. Avea o cotă foarte bună, o imagine bună, pentru că era de niște ani primar la Sibiu. Cumva a aterizat la PNL în an electoral. Dar nu e obligatoriu să ai cota partidului. Geoană, în anul în care a candidat, 2009, avea jumătate din cota partidului la începutul anului, apoi a ajuns-o la alegeri”, a precizat sociologul Alfred Bulai.

Recomandări

Recalcularea pensiilor: peste 82% dintre pensionari vor primi mai mulți bani. 800.000 de români nu vor beneficia de măriri

De altfel, una dintre explicațiile oferite de Alfred Bulai este dată de indecizia partidelor în a valida cine e omul pe care 100% îl aruncă în cursa pentru Cotroceni.

„Nu sunt mulțumiți o parte din votanții unui partid. E valabil și pentru Ciucă, Ciolacu sau orice alt candidat care nu are o încredere mare, dar are un partid mai mare în spate. Electoratul, mai ales la PSD, e disciplinat și votează candidatul. Diferențele de acum între posibilul prezidențiabil și partid sunt date și de faptul că încă sunt discuții cine va candida și cum va candida, adică dacă mai e vorba de vreun proiect comun”, a completat sociologul.

Factorul Geoană, „independentul” cu trecut de partid de lungă durată

Alfred Bulai îl vede pe Geoană ca pe o persoană care-și face campanie electorală de mai bine de un an, aceasta fiind una din explicațiile pentru notorietatea și intenția de vot. „Geoană a intrat în lupta electorală de un an și ceva, când a venit în vizită în România, dar a anunțat că nu poate să anunțe – o formulare în stilul Geoană – nu poate să spună că va fi candidat la prezidențiale, că e încă la NATO. Ce înțelegem de aici: că e candidat. Și de atunci a fost pus în sondaje. Ciolacu, în schimb, a tot spus mult timp că nu va fi el candidatul PSD și încă nu dă un răspuns clar. La PNL, tot așa, se vorbea de alți posibili candidați”, a punctat Alfred Bulai, care a subliniat ironic: „Când ești singur în cursă în sondaje, ai șansa să ai o cotă foarte mare pentru intenția de vot”.

De altfel, a fost făcută și paralela cu cazul Piedone de la locale. Cristian Popescu Piedone, primar al sectorului 5, a fost singurul challenger al lui Nicușor Dan care și-a anunțat candidatura din timp la Primăria Capitalei. Deși cotat și cu 45% intenție de vot, Piedone a obținut doar 15% la finalul scrutinului din 9 iunie. „Piedone a scăzut dramatic pentru că el a preluat o parte din votanții PSD. El a câștigat la sectorul 4 și sectorul 5 cu electorat PSD. Când au apărut alți candidați, evident că a scăzut, dar a încurcat ceilalți candidați pentru Primăria Capitalei”, a mai afirmat sociologul.

Mircea Geoană, înainte de a fi secretar general adjunct și a se prezenta ca un posibil om independent, a mai fost parlamentar PSD timp de trei mandate, a fost președinte al formațiunii social-democrate, care l-a sprijinit inclusiv pentru înscăunarea în fruntea Senatului. Nu în ultimul rând, Geoană a fost candidatul partidului în 2009, când a pierdut în fața lui Traian Băsescu. Acum se află pe lista prezidențiabililor.

Lupta pe electorat

Sociologul a precizat că e greu să transferi votul dintr-o zonă de electorat în alta. „E greu de crezut că liberalii ar vota pe cineva care a fost președintele PSD. E motivul pentru care nu a funcționat ideea de a avea în alianțe opuse ideologic un candidat de partid pentru prezidențiale, iar celălalt să fie pentru funcția de prim-ministru. S-a mai fumat ideea odată cu USL (n.r. – Uniunea Social-Liberală) și nu a mers. A funcționat doar în cazul Alianței D.A (n.r. – Dreptate și Adevăr), unde PNL stătea mai bine decât PD. Dar a fost rotativa aranjată și a ajuns Băsescu nou-candidat la prezidențiale. Băsescu conducea un partid de vreo 6%. El a fost locomotiva electorală. Însă era o logică: aveai PD, un partid anti-PSD, plus PNL. Nu erau incompatibile. Logica asocierii era acceptabilă. Un PSD-ist poate vota un PNL-ist, însă invers e greu”.

Alfred Bulai consideră că Elena Lasconi va fi un plus pentru USR, dar e rezervat privind șansele sale la turul 2. „Lasconi vine cu un suflu nou. E o șansă pentru partidele care după înfrângeri vin cu un nou leadership, pentru că e un nou orizont de speranță. A fost aleasă iar primar, știe să comunice. S-ar putea să fie o prezență bună la alegeri și să reactiveze un segment de dreapta. De văzut ce face și PNL, pentru că are și el o parte din electorat stabil, indiferent de președinte. Însă concluzia e una clară: cine vrea să ajungă președinte trebuie să strângă 6 milioane de voturi pentru turul 2”, a mai declarat sociologul.

De altfel, acesta atrage atenția că Geoană și Ciolacu se luptă pe segmentul aceluiași electorat, de stânga, iar indiferent cine va merge în turul 2 (în cazul unei înțelegeri de susținere a lui Geoană de PSD), candidatul se va confrunta cu problema atragerii de noi votanți. „Domnul Geoană nu știu de unde ar putea lua voturi, pentru că e tot de stânga. E un joc complicat. Cred că doar în septembrie se vor rediscuta toate lucrurile. Eu cred că PSD și PNL încă se pot alinia în fața unui candidat independent, dar leadershipul celor două partide militează să fie candidați cei doi șefi; Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. Iar în partide, ori câștigi și ajungi la Cotroceni, iar formațiunea ajunge să fie condusă de altcineva, pentru că nu mai poți controla, ori pierzi și te dau afară. Indiferent de partide: uitați-vă pe unde sunt foștii președinți de la PSD, PNL acum”, a conchis sociologul.

Fotografii: Hepta, Inquam Photos / George Călin

Urmărește-ne pe Google News