ComenteazăAproximativ patru milioane de aromâni vor sărbătorii în 23 mai. Ziua aromânilor este mondială, nu ”națională”, pentru că ei nu au o țară a lor, pe de o parte, iar statutul de minoritate în statele în care ei trăiesc nu le este recunoscut decât în Macedonia și Albania. În celelalte țări, inclusiv în România, ei sunt tratați ca parte componentă a populațiilor majoritare.
”A fost prima recunoaștere oficială ca popor cu dreptul propriu de reprezentare în interiorul Imperiului Otoman. De atunci, la fiecare 23 mai, aromâni din întreaga lume sărbătoresc ziua lor. Nu se numește națională, pentru că noi nu avem un stat. Ne adunăm în localitățile în care formăm comunități mai mari și organizăm spectacole culturale și, să zicem așa, gastronomice. Știați că tărhana este de fapt o rețetă aromânească, un fel de spaghete ale aromânilor?”, ne-a spus Constantin Damov, președintele Asociației ”Fara Armânească”, adică Comunitatea Aromânească din România.
Aromânii se consideră urmașii latinizați ai vechilor traci
Aromânii se consideră urmașii latinizați ai vechilor traci sud-dunăreni. Conform unui studiu, încă din secolul al XV-lea, sultanii otomani foloseau termenii de ”eflac” sau ”iflac” pentru a desemna populații latinofone din zonele Macedoniei sau sudul Peninsulei Balcanice, unde trăiau aromânii, dar și din zonele de nord ale Dunării: Țara Românească și Moldova. Termenul provenea din vechiul ”vlah”, folosit anterior de bizantini pentru a desemna aceași realitate etnică în toată Peninsula Balcanică.
În anul 1905, pe 23 mai, sultanul Abdul Hamid emite o iradea (decret) prin care recunoaște existența aromânilor ca popor distinct în Balcani.
Aromânii pregătesc prima bibliotecă digitală aromânească din lume
Asociația ”Fara Armânească”, Comunitatea Aromână din România, a reușit să strângă 7.000 de volume în singura bibliotecă de cărți în limba aromână din țara noastră. Cărțile, unele foarte valoroase, sunt în curs de scanare și vor constitui prima bibliotecă digitală în limba aromână din lume.
Aromâni din România: Emanoil Gojdu, Ion Luca Caragiale
”Noi suntem aproximativ patru milioane de aromâni răspândiți în întreaga lume, din Canada în Australia și din Spania în Grecia. În România suntem aproximativ 180.000 de persoane, cea mai mică comunitate din toate țările balcanice”, ne-a mai spus Constantin Damov (foto).
Legătura dintre aromâni și români a fost întotdeauna foarte puternică. Aromânii au dat nenumărați oameni de calibru poporului român, în toate domeniile, de la Emanoil Gojdu, la Ion Luca Caragiale și de la Mina Minovici, la Gheorghe Hagi și Simona Halep.
Sultanul Abdul Hamid a recunoscut existența aromânilor pe 23 mai 1905
Sultanul Abdul Hamid a emis decretul la insistențele României. „Majestatea sa Imperială, sultanul, care în sentimentele sale de înaltă justiţie şi îngrijire părintească pentru popoarele sale, îşi întinde binefacerile şi favorurile sale asupra tuturor supuşilor săi credincioşi, fără deosebire de rasă, nici religiune, luând în consideraţie suplicele supuse, în timpul din urmă, la picioarele tronului imperial de către supuşii săi valahi, a binevoit să ordone că, în virtutea drepturilor civile, de care dânşii se bucură cu acelaşi titlu ca şi ceilalţi supuşi nemusulmani, comunităţile lor să desemneze pe muhtari (primari) conform cu regulamentele în vigoare; ca, după cum se practică pentru celelalte comunităţi, membrii valahi să fie deopotrivă admişi, după regulă, în consiliile administrative şi ca înlesniri să fie acordate de către autorităţile imperiale pentru profesori numiţi de către zisele comunităţi pentru inspectarea şcolilor şi îndeplinirea formalităţilor dictate de legile Imperiului pentru deschiderea noilor stabilimente şcolare. Această ordonanţă imperială a fost comunicată departamentelor respective pentru executarea ei”, spunea sultanul despre supușii săi aromâni.
Citește și: