Aparitia dintilor copiilor trebuie sa constituie o preocupare a parintilor inca inainte de eruptia lor pe arcada. Momentul eruptiei dentare primare poate fi deseori neplacut pentru copil deoarece se poate asocia cu mancarimi ale gingiei, roseata si durere.
Copilul devine agitat, are insomnie si ii scade pofta de mancare. Senzatiile de tensiune si mancarime scad cand copilul face compresie in zona prin strangerea degetului sau introducerea unor obiecte in gura. Se mai pot realiza infuzii de musetel sau badijonaje cu solutii bicarbonatate (un varf de cutit de bicarbonat de sodiu la un pahar de apa fiarta).
Cand intensitatea durerii creste sau apar sangerari usoare, moment in care copilul refuza sanul sau biberonul, este necesara prezentarea la medic. Intensificarea simptomatologiei nu trebuie sa ne alarmeze. Febra, tulburarile digestive (greata, diaree, voma) sau cele nervoase (insomnie, agitatie) pot insoti eruptia dentara.
Odata realizata eruptia, trebuie acordata o mare atentie evolutiei acestui proces deoarece suptul degetelor, a biberonului, interpozitia limbii in momentul vorbirii pot duce la modificari ale pozitiei dintilor, fapt ce impune ulterior tratamentul ortodontic. In acest sens, copilul trebuie dezobisnuit din timp de aceste obiceiuri.
De o importanta majora sunt si pozitiile capului si ale corpului in timpul somnului deoarece acestea pot produce anomalii inca din primele luni de viata.
Suptul degetului este un obicei foarte frecvent al copiilor mici, obicei care, daca nu se inlatura va persista si dupa varsta de 5-6 ani. De asemenea, suptul suzetei peste 3 ani are efecte negative asupra dezvoltarii maxilarelor. In cazul in care copilul nu renunta la obiceiurile vicioase pana la 3-4 ani, parintii trebuie sa ceara sfatul medicului pentru a invata diverse metode ce pot face copilul sa renunte la obiceiurile sale.
Urmarirea aparitiei si evolutiei pe arcada a dintilor de catre parinti cu sprijinul medicului dentist creste siguranta unei dezvoltari armonioase a acestora.
Dr. Ada Epistatu
Medic stomatolog