Cu toate acestea, deși au salutat proiectul, înalți oficiali ONU au declarat că acesta nu poate înlocui livrarea de ajutor umanitar pe cale terestră din Egipt și Iordania. Separat, Programul Alimentar Mondial (WFP) a anunțat marți că a reușit să trimită, după 20 februarie, primul convoi de ajutoare în orașul Gaza, situat în nordul Fâșiei.
Nava Open Arms a fost văzută plecând din portul Larnaca, remorcând o barjă care conținea făină, orez și proteine. Misiunea a fost finanțată în cea mai mare parte de Emiratele Arabe Unite și a fost pregătită de organizația umanitară World Central Kitchen (WCK), cu sediul în SUA.
Călătoria spre Gaza durează aproximativ 15 ore, dar o barjă grea ar putea prelungi considerabil călătoria, posibil până la două zile. Cipru se află la puțin peste 320 km (200 de mile) la nord-vest de Gaza.
Armata americană a anunțat că una dintre navele sale, General Frank S. Besson, se află, de asemenea, pe drum pentru a livra, de pe mare, ajutor umanitar în Gaza.
În condițiile în care organizațiile umanitare spun că livrările în Gaza au fost întârziate de obstacole birocratice și de insecuritate după începutul războiului, pe 7 octombrie, atenția s-a îndreptat către rute alternative, inclusiv transporturi maritime și aeriene.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, Majed Al-Ansari, a declarat marți că negociatorii care încearcă să obțină o încetare a focului între Israel și gruparea islamistă palestiniană Hamas, care controlează Gaza, nu sunt aproape de încheierea unui acord.
Washingtonul afirmă de săptămâni întregi că speră la încheierea unui acord de armistițiu la timp pentru luna sfântă musulmană a Ramadanului, care a început săptămâna aceasta, dar până acum, înțelegerea nu s-a concretizat.
Marți, șeful Agenției Centrale de Informații a SUA (CIA), William Burns, a declarat că există „încă o posibilitate” de a se ajunge la un acord de încetare a focului în Gaza, deși rămân multe probleme complicate.
Misiunea maritimă de aprovizionare de marți este punctul culminant al unor luni de pregătire din partea Ciprului, statul membru al Uniunii Europene cel mai apropiat de conflict. Acesta este atent la efectele de propagare a tulburărilor din Orientul Mijlociu și deja observă o creștere a fluxurilor migratorii din Liban. Luni, peste 400 de oameni au sosit, la bordul unor bărci de pescuit.
Josep Borrell: Foametea este folosită ca „armă de război” în Fâşia Gaza
Tot marți, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a denunţat folosirea foametei ca „armă de război” în Fâşia Gaza, în timpul unui discurs în Consiliul de Securitate al ONU.
„Această criză umanitară nu este un dezastru natural, nu este o inundaţie sau un cutremur, este provocată de oameni”, a declarat Josep Borrell, cerând pătrunderea ajutorului umanitar pe teritoriul palestinian, unde ofensiva israeliană a făcut până acum 31.184 de morţi, majoritatea femei și copii, potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza.
„Când ne uităm la rute alternative de livrare a ajutorului, pe mare sau pe calea aerului, trebuie să ne amintim că trebuie să facem acest lucru deoarece ruta obişnuită terestră este închisă. Închisă artificial”, a insistat Borrell, citat de AFP și Agerpres.
„Şi înfometarea populaţiei este folosită ca armă de război”, a mai spus şeful diplomaţiei europene.
„În condiţiile în care condamnăm acest lucru în Ucraina, trebuie să folosim aceleaşi cuvinte pentru ceea ce se întâmplă în Gaza”, a subliniat el.
Ajutorul umanitar internaţional, controlat de Israel, intră doar în cantităţi mici în Fâşia Gaza, un teritoriu de 2,4 milioane de locuitori.
Situaţia este extrem de gravă în nordul enclavei palestiniene, unde livrarea de ajutoare umanitare pentru aproximativ 300.000 de persoane, conform ONU, este aproape imposibilă din cauza jafurilor, a luptelor şi a distrugerilor.
Citiți și:
Foto: Profimedia Images