Prima reacție a lui Daniel David, nume vehiculat ca posibil candidat pro-european la alegerile prezidențiale: „Acum nu e vorba despre mine, ci despre ce doresc oamenii”

„Nu este vorba despre mine”, susține Daniel David

„Am văzut că în spaţiul public circulă şi numele meu, din zone mai formale sau mai informale, ca unul dintre potenţialii candidaţi proeuropeni la alegerile prezidenţiale din 2024. Probabil că numele meu a apărut ca urmare a angajamentelor mele publice constante pentru România euroatlantică, accentuate în perioada alegerilor din 2024, care să fie a tuturor, nu doar a unora! Dar aceste angajamente pentru România euroatlantică nu au fost pentru o potenţială candidatură de acest fel, ci reprezintă ceea ce am ca valoare cardinală şi care rămâne astfel pentru mine indiferent de această situaţie punctuală”, a transmis Daniel David.

În aceeași ordine de idei, rectorul UBB din Cluj-Napoca este de părere că, în prezent, important este ce vor oamenii: „În acest moment nu este vorba despre mine (și îndrăznesc să spun că nici despre alți potențiali candidați), ci despre ce doresc oamenii și cum văd situația și partidele politice (într-o democrație funcțională, totuși, acestea trebuie să fie vehiculele normalității politice)”.

O listă de 5 posibili candidați

În plus, Daniel David a precizat că formațiunile pro-europene ar trebui să întocmească o listă cu 5 posibili candidați din diverse medii.

Recomandări

Consiliile Județene au cheltuit peste 2 milioane de euro pe servicii juridice în ultimii cinci ani. Mai mult de jumătate din sumă a ajuns la trei mari case de avocatură

„Cred că partidele proeuropene, în colaborare strânsă cu societatea civilă şi cu atenţie la nevoile şi mesajul oamenilor, trebuie să facă o listă preliminară de aproximativ 5 potenţiali candidaţi, veniţi din mediul politic, socio-economic şi cultural-academic (şi alte medii relevante, dacă mi-au scăpat în enumerare). Aceşti candidaţi trebuie analizaţi raţional politic (ca partidele implicate să tragă în aceeaşi direcţie) şi riguros sociologic (pentru a vedea ce doresc oamenii), inclusiv partidele să analizeze variantele un candidat vs. doi candidați proeuropeni (pe direcția stânga-dreapta)”, a mai explicat el.

În final, acesta a mai adăugat că „este fundamentală organizarea funcțională a Parlamentului și propunerea unui Guvern cu oameni competenți și cu atenție la cetățeni, care să dea speranțe oamenilor și care să organizeze cât mai repede și în siguranța legalității și a statului de drept alegerile prezidențiale”.

Amintim că primul tur al alegerilor prezidențiale s-a încheiat cu victoria neprevăzută a candidatului independent Călin Georgescu. Acesta a obținut 22,94% din totalul voturilor valabil exprimate, iar Elena Lasconi, candidata USR, a strâns 19,18% din totalul voturilor valabil exprimate. 

Recomandări

România a refuzat să extrădeze în Rusia un cetățean moldovean: „Predarea e susceptibilă să aibă consecinţe de o gravitate deosebită”

Totuși, cu doar două zile înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale, CCR a anulat vineri, 6 decembrie, primul tur. Decizia Curții, una fără precedent în istoria României, a fost luată prin vot, în unanimitate, de toți cei 9 judecători.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro