Prima reacție de la Kremlin după dezbaterea Biden-Trump: Putin are „o mulțime de probleme”

Dmitri Peskov a ținut să-l prezinte pe Vladimir Putin drept un lider de stat indiferent față de campania prezidențială din SUA.

„Ei bine, uite, nu cred că vă aşteptaţi ca preşedintele Rusiei să-şi pună alarma la ceas, să se trezească înainte de ivirea zorilor şi să urmărească dezbaterile din SUA”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului atunci când a fost întrebat dacă Putin s-a uitat la dezbaterea dintre Biden și Trump.

El a susținut apoi că Putin are „o mulțime de probleme” de rezolvat pentru Rusia și „dezbaterile din SUA nu fac parte din principalele probleme de pe agendă”.

Această declarație vine în condițiile în care justiția americană a găsit numeroase dovezi privind încercarea Kremlinului de a influența alegerile prezidențiale anterioare din SUA. Această tentativă de amestec a fost recunoscută de defunctul oligarh Evgheni Prigojin, cunoscut pentru finanțarea unei „fabrici de troli” folosite de Kremlin pentru a manipula opinia publică din alte țări. Rusia „a intervenit, se amestecă și va continua să se amestece” în democrația americană, a declarat Prigojin într-un interviu acordat în noiembrie 2022.

Rusia a fost un subiect important al dezbaterii dintre Biden și Trump, ambii candidaţi încercând să arate cine este mai dur în materie de politică externă, notează Reuters, potrivit news.ro.

Recomandări

Ioana Tănase, femeia care a călătorit singură cu motocicleta, din România până în Mongolia: „Țipam și plângeam de fericire, într-un peisaj de vis”

Donald Trump a pretins că, dacă SUA ar fi avut un „preşedinte adevărat”, Putin nu ar fi invadat niciodată Ucraina. Joe Biden a răspuns: „Haideţi, lăsaţi-l pe Putin să intre şi să controleze Ucraina, apoi treceţi la Polonia şi alte locuri. Vedeţi ce se întâmplă atunci. El (Trump – n.r.) habar nu are despre ce naiba vorbeşte”.

Moscova afișează o pretinsă indiferență

Rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA, programate pentru 5 noiembrie, este important pentru Rusia, în ciuda încercărilor Kremlinului de a-l minimaliza, deoarece va determina amploarea angajamentului Washingtonului față de Ucraina.

Într-un interviu acordat în februarie, Putin a susținut că este dispus să colaboreze cu orice preşedinte american, dar că îl preferă pe Biden pe motiv că ar fi „o persoană mai experimentată, mai previzibilă, un politician de şcoală veche”.

Unii comentatori au considerat răutăcioasă această remarcă. Pe baza reticenţei lui Trump de a-l critica pe Putin atunci când acesta era preşedinte, precum şi pe baza comentariilor sale mai recente – inclusiv faptul că ar încuraja Rusia să atace membrii NATO care nu au cheltuit suficient pentru propria apărare -, există impresia că revenirea lui Trump la Casa Albă i-ar facilita situaţia liderului de la Kremlin.

Recomandări

Procurorii din dosarul Revoluției au refăcut pas cu pas regia pusă la cale de Ion Iliescu și de gruparea sa pentru execuția soților Ceaușescu

La începutul acestei luni, Putin a declarat, ca răspuns la o întrebare adresată de Reuters, că Rusiei nu îi pasă cine va fi următorul preşedinte al SUA, deoarece acest lucru probabil nu va schimba nimic în relațiile dintre Moscova și Washington.

Unii politicieni ruşi, precum fostul preşedinte Dmitri Medvedev, au pus la îndoială capacitatea mintală a lui Biden, care are 81 de ani. Putin, 71 de ani, nu s-a alăturat acestor atacuri, dar a făcut aluzie la discuţiile privind vârsta lui Biden. „Când m-am întâlnit cu Biden în Elveţia – adevărat, asta a fost acum câţiva ani, trei ani – oamenii spuneau deja că nu este capabil. Eu nu am văzut nimic de genul acesta”, a declarat el în februarie. La scurt timp după aceea, Biden l-a descris pe Putin drept un „ticălos nebun”.

Vladimir Putin a fost invocat de cel puțin zece ori în dezbaterea dintre Biden și Trump. Modul de a pune capăt războiului din Ucraina, dezbaterea privind sprijinul SUA pentru NATO şi dacă ţările europene contribuie suficient la efortul împotriva invaziei Rusiei au dominat discuţiile de politică externă.

Atunci când americanii se vor prezenta la urne pe 5 noiembrie, mulţi vor pune în balanţă probleme de politică externă precum Ucraina şi Israelul cu preocupări mai apropiate de casă, precum imigraţia, avortul şi economia, conchide Reuters.

Urmărește-ne pe Google News