Liderii din cele 30 de state membre au sosit marți la Madrid, iar, în deschiderea reuniunii, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat că nu era evident pentru toată lumea înainte de invazia Ucrainei că dependența mare a aliaților europeni de importurile de gaze și petrol din Rusia va face aceste țări vulnerabile.
Oficialul NATO a recunoscut că majoritatea persoanelor din Occident plătesc prețuri mai mari la energie, dar a spus că un preț și mai mare este plătit de ucraineni. „Sancțiunile împotriva Rusiei sunt un preț care merită plătit”, a subliniat oficialul care a completat că lumea ar fi mai nesigură dacă Putin ar câștiga, așa că este în interesul tuturor să sprijine Ucraina.
NATO, „dezamăgită” de poziția Chinei
Stoltenberg a spus că nu vede China ca un adversar, dar NATO este îngrijorat de legăturile tot mai strânse ale Beijingului cu Moscova, relatează The Guardian. El a remarcat că China va deveni în curând cea mai mare economie din lume, iar NATO trebuie să se angajeze cu Beijing în probleme precum schimbările climatice.
„Nu considerăm China ca pe un adversar, dar suntem dezamăgiți de faptul că China nu a reușit să condamne invazia rusă a Ucrainei, că China răspândește multe dintre narațiunile false despre NATO, Occident și, de asemenea, că China și Rusia sunt mai aproape acum decât au fost vreodată”, a spus Stoltenberg.
Aderarea Suediei și Finlandei
Finlanda și Suedia și-au exprimat marți optimismul că Turcia ar putea ridica dreptul de veto față de solicitarea lor blocată de a se alătura alianței militare. La summitul de la Madrid, președintele SUA Joe Biden urmează să se întâlnească cu omologul său turc, Recep Erdogan, în tentativa de a debloca procesul.
Obiecțiile neașteptate ale Turciei față de candidatura celor două țări nordice, care, dacă va avea succes, ar fi cea mai mare schimbare în securitatea europeană din ultimele decenii, amenință să umbrească un summit care luptă pentru unitate în timp ce Rusia poartă război în Ucraina.
„Opinia generală este că discuțiile au decurs ceva mai bine, ceea ce ar trebui să însemne că înțelegerea a crescut oarecum de ambele părți”, a declarat președintele finlandez Sauli Niinisto, referindu-se la discuțiile dintre diplomați.
„Suntem pregătiți pentru eventualitatea ca ceva pozitiv s-ar putea întâmpla astăzi, dar ar putea dura și mai mult”, a declarat ministrul suedez de externe Ann Linde.
Principalele solicitări ale Ankarei sunt ca țările nordice să nu mai susțină grupurile militante kurde prezente pe teritoriul lor și să le ridice interdicțiile privind unele vânzări de arme către Turcia.
Înainte de a pleca la Madrid, Erdogan și-a menținut ferm poziția sa, spunând că Turcia vrea acțiuni, nu cuvinte, pentru a-și liniști preocupărilor. „Vrem rezultate. Ne-am săturat să dam mingea la mijlocul terenului. În acest moment, ei produc cuvinte”, a spus Erdogan la aeroport.
Alte decizii așteptate
Alianța își va spori semnificativ forța de reacție rapidă, va mări numărul militarilor de pe teritoriul statelor de pe flancul de est, inclusiv România, și va desemna Rusia drept o amenințare directă la adresa securității transatlantice, în ceea ce este văzută drept o schimbare radicală de strategie.
Una dintre misiunile summitului este adoptarea Noului Concept Strategic, documentul ce va ghida activitatea NATO pentru cel puțin un deceniu. Astfel, Rusia ar putea fi desemnată „cea mai semnificativă și directă amenințare” la adresa securității, potrivit Sky News.
În ajunul summitului, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat „o schimbare fundamentală” a strategiei Alianței, care își va consolida apărarea la frontierele estice, mărind forța de reacție rapidă de la 40.000 la peste 300.000 de militari.