Comentează- Validarea candidaturii sale a fost atacată, între timp, în instanță de către un cetățean, iar acum primarul așteaptă verdictul final.
- Specialiștii Agenției Naționale de Integritate reclamă faptul că legile au fost măcelărite și lasă portițe pentru ca cei incompatibili să nu suporte consecințele.
Primarul liberal din Clinceni, Adrian Budeanu, a primit pe 5 noiembrie 2019 o decizie definitivă de la Înalta Curte de Casație și Justiție privind incompatibilitatea sa în perioada 7 iunie 2010 – 1 noiembrie 2013.
Pe site-ul ANI se precizează că decizia ÎCCJ e însoțită de interdicția de a mai ocupa o funcție timp de 3 ani de la încetarea acestui mandat, deci până în 2023. Potrivit deciziei CCR, legea se referă la orice funcție, aleasă sau numită.
Adrian Budeanu a fost acuzat de ANI că, timp de trei ani, pe parcursul a două mandate, a făcut parte din Consiliul de administrație al Liceului cu Program Sportiv Clinceni, deși funcția de primar și cea de membru în CA erau incompatibile.
La vremea respectivă, primarul s-a apărat spunând că doar a asistat la ședințe, nu a luat decizii și nu a votat. În plus, și-a desemnat în 2013 un alt reprezentant în CA.
Birourile Electorale locale, peste Înalta Curte de Justiție
Biroul Electoral de Circumscripție Clinceni i-a acceptat candidatura, în ciuda deciziei ÎCCJ. Hotărârea Biroului Electoral a fost atacată în instanță de o persoană fizică, iar acum primarul se judecă și e încrezător că va primi o sentință favorabilă.
Eu sunt în legalitate și am depus toate actele necesare la Biroul Electoral de Circumscripție. După decizia ÎCCJ, prefectul m-a suspendat din funcție. Am fost în proces și am câștigat definitiv. Am fost repus în funcție după două luni. Instanța a infirmat și incompatibilitatea și interdicția de a candida.
Adrian Budeanu:
Specialist ANI: situația bizară, posibilă prin concursul politicienilor
Legile făcute intenționat neclare lasă portițe, susține un angajat al Agenției Naționale de Integritate.
El a explicat pentru ziar cum este posibil ca un primar declarat definitiv incompatibil și cu interdicție pentru a mai ocupa acest post timp de trei ani să poată candida.
„Lucrurile sunt complicate. Decizia definitivă de incompatibilitate implică în primul rând o sancțiune imediată, demiterea din funcție, sancțiune pe care o dă prefectul. Sunt cu toții politicieni, iar prefecții fie uită să pună în aplicare sancțiunea, fie pierd în instanță pe acte făcute pe genunchi”, explică juristul ANI.
A doua treaptă e intrarea în vigoare a interdicției. Ea se aplică la finalul mandatului. Numai că, atunci când candidează pentru un nou mandat, primarii sunt încă în mandatul trecut, deci nu sunt sub incidența interdicției.
jurist ANI:
„Interdicția nu este pentru candidatura în sine, ci pentru ocuparea postului. Practic, edilul poate să participe la alegeri. Blocarea ar trebui să intervină la validarea mandatelor, dar acest lucru, cel mai des, nu se întâmplă. Dacă îi este validat mandatul, el este primar bine-mersi pentru alți patru ani”, conchide reprezentantul ANI.
Pur și simplu o decizie de la Înalta Curte nu ajunge la cunoștința altui judecător!
Validarea mandatelor aleșilor locali se face de către judecătorii. Dacă nu există o contestație sau dacă judecătoria nu intră în posesia informației privind decizia de incompatibilitate, alesul își preia funcția.
Expertul ANI susține că instituția sa nu are calitatea de a contesta validarea unui mandat, ar trebui să o facă o parte vătămată. În general astfel de sesizări sunt depuse de cetățeni sau de adversarii politici.
„Odată validat mandatul, este foarte greu ca acesta să fie revocat din funcție. Practic, de fiecare dată, cei în măsură să aplice interdicția și să invalideze mandatul au invocat faptul că persoana a fost aleasă prin voința electoratului și nu îi poate fi luat acest drept”, mai explică expertul ANI.
Lista există la Autoritatea Electorală Permanentă
Specialistul reclamă lipsa de voință politică în lămurirea spețelor de acest fel.
„În general, politicienii se apără între ei. Iar ANI nu e o instituție iubită și nimeni nu are interesul să clarifice legea”
Reprezentantul ANI mai spune că Agenția Națională de Integritate a trimis listele cu toți aleșii declarați în incompatibilitate și în conflict de interese la Autoritatea Electorală Permanentă.
Acum sunt 500 de aleși locali sub incidența interdicției de a candida. Lista e pe masa celor care verifică acest candidaturi. Deci ar fi primul filtru în a împiedica o candidatură în afara legii.
juristul ANI:
Un caz similar a fost în Parlament
Un senator a scăpat cu un mandat plin, deși era incompatibil.
În 2015, Cristian Marciu a fost declarat incompatibil de Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia a fost definitivă și a venit însoțită și de interdicția de a mai ocupa o funcție numită sau aleasă timp de trei ani.
Cristian Marciu era acuzat că, în perioada 2008 -2012, pe când era consilier județean, a făcut afaceri cu CJ Giurgiu, potrivit G4Media.
În 2016 însă, cu decizia definitivă în buzunar, Marciu a candidat din partea PSD la Senat și a obținut mandatul. Nu a existat nicio contestație, iar mandatul a fost validat de către Senat.
În 2017, ANI a cerut Senatului invalidarea, dar acest lucru nu s-a întâmplat nici până azi.
Cazul a devenit unul de notorietate pentru că, în urma amânării unei decizii, președintele Senatului de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, s-a ales cu un dosar la Parchetul General. Tăriceanu era acuzat că timp de mai bine de doi ani a refuzat să aplice decizia instanței supreme.
Călin Popescu Tăriceanu a explicat că el nu ia aceste decizii de unul singur, ci prin Biroul Permanent, care a trimis solicitarea la Comisia Juridică.
Legile care au limitat activitatea ANI
Pe lângă chichițele juridice și portițele din lege, în 2019 au apărut alte două acte normative care au golit de conținut sancțiunile pentru incompatibilitate. Unul dintre ele, inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, spune că incompatibilitatea se prescrie după trei ani de la constatarea faptei.
Sunt 200 de dosare de incompatibilitate la care am fost nevoiți să renunțăm pentru că trecuseră cei trei ani.
Expertul Agenției Naționale de Integritate:
În primul rând, au stabilit un termen de prescripție al incompatibilității pentru trei ani.
”(5) Răspunderea civilă sau administrativă, disciplinară, pentru faptele care determină existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate ale persoanelor aflate în exercitarea demnităților publice sau funcțiilor publice este înlăturată, nemaiputând fi angajată în condițiile depășirii termenului general de prescripție de 3 ani de la data săvârșirii lor, în conformitate cu art. 2.517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare”
Legea respectivă a fost modificată la inițiativa a 103 deputați, dintre care 101 de la PSD, unul de la minorități și un neafiliat. Proiectul a fost depus în Parlament în anul 2017 de către deputatul Cătălin Rădulescu.
În al doilea rând, incompatibilitatea ”se stinge” când autoritatea și-a încheiat mandatul, ceea ce ar face inoperabilă o decizie a instanței, în cazul din Clinceni a Curții Supreme.
Altfel spus, chiar dacă judecătorii stabilesc un termen de incompatibilitate în ani, conform legii, o altă lege vine și-i contrazice.
Legea a fost formulată astfel: „Starea de incompatibilitate durează până la data încetării de drept a mandatului în care alesul local a exercitat o funcție sau o calitate incompatibilă cu aceasta sau până la data la care a încetat funcția sau calitatea care a determinat starea de incompatibilitate.” – Legea 59/2019
Acest articol a fost invocat și de către Biroul Electoral de Circumscripție Clinceni când a acceptat candidatura primarului Adrian Budeanu. Potrivit prevederii legale, incompatibilitatea edilului s-ar fi manifestat în mandatul 2012 – 2016 și a dispărut odată cu încheierea lui.
Potrivit acestui articol, incompatibilitatea edilului s-a manifestat în mandatul 2012 – 2016 și a dispărut odată cu încheierea lui.