Primăria Capitalei nu știe când va fi gata blocul social din Prelungirea Ghencea, pentru care Gabriela Firea a împărțit chei simbolice la alegerile din 2020

În prezent, construcția este finalizată în proporție de 58%, dar oficialii primăriei spun că nu știu când va fi gata. În acest timp, familiile susțin că se simt umilite și stau într-o stare constantă de incertitudine.

„M-au păcălit că într-un an voi primi repartiție”, spune Loredana, în vârstă de 33 de ani. Este una dintre persoanele care au primit, pe hârtie, casă în Prelungirea Ghencea. Loredana se deplasează în scaun rulant și este mama singură a unui băiețel de 3 ani și jumătate. Fiind o persoană cu dizabilități, dosarul ei pentru o locuință socială s-a aflat pe lista de prioritate. „Ce înseamnă listă de prioritate, nu știu, că timpul de așteptare nu e mai scurt”, afirmă ea. 

În 2020, când a primit repartiție în blocul nefinalizat încă, dosarul ei pentru o locuință socială stătea pe masa funcționarilor din primării deja de 13 ani.

Din punct de vedere legal, la locuință socială au acces familiile sau persoanele care îndeplinesc cumulativ condițiile:

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

• au un venit mediu net lunar pe persoană realizat în ultimele 12 luni sub nivelul câștigului salarial mediu lunar pe total;
• nu dețin sau nu au deținut o altă locuință după anii ‘90;
• nu au beneficiat de sprijinul statului pentru realizarea unei locuințe;
• nu stau cu chirie într-o altă locuință din fondul locativ de stat.

O mutare „temporară”

Înainte de a-și depune dosarul la Primăria Municipiului București (PMB), în 2020, Loredana a avut dosar pentru locuință socială depus și la Primăria Sectorului 2. În acea perioadă, a stat câteva luni într-un centru pentru persoanele cu dizabilități, neavând la acel moment altă variantă.

Văzând că primăria de sector nu-i oferă niciun răspuns în legătură cu locuința și pentru că își dorea o independență mai mare decât îi oferea centrul, și-a găsit un apartament temporar în Prelungirea Ghencea. Pentru acesta plătea o chirie rezonabilă. A primit, timp de cinci ani, ajutor de la primăria unde se afla dosarul, pentru acoperirea unei părți din costul chiriei. Este un ajutor pe care instituțiile statului îl oferă, la cerere, celor cu venituri mici. Loredana a lucrat în toată această perioadă ca recepționeră. Astăzi are un salariu peste minimul pe economie, dar în contextul inflației și al tuturor cheltuielilor, se descurcă greu, explică ea. 

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

La adresa greșită

Dar în urmă cu câteva luni a fost nevoită să se mute din nou și a găsit un apartament tot în Prelungirea Ghencea, accesibilizat nevoilor ei și la un preț pe care și l-a permis. Fără să-și dea seama însă, s-a mutat pe porțiunea de drum care aparține de orașul Bragadiru, județul Ilfov, astfel că nu poate beneficia de ajutorul la chirie oferit de PMB.

„Muncesc și primesc și ajutorul pentru persoanele cu dizabilități, pe care-l împart cu cine mă mai ajută din când în când”, povestește Loredana. Venitul ei lunar se ridică la 5.500 de lei. Aproximativ 3.000 de lei sunt cheltuielile, adică 60%. Bani din care trebuie să asigure chiria și cheltuielile curente. De restul – mâncarea, nevoile copilului mic și, uneori, să achite datoriile.

Ei (autoritățile – n.r.) nu înțeleg ceva: e foarte greu pentru o persoană cu dizabilități să se mute de pe-o zi pe alta.

Loredana:

Îi este dificil în primul rând pentru că nu găsește, mai aproape de centru, o locuință accesibilizată persoanelor cu dizabilități – uși ample, lift, rampă – care să fie în același timp și la un preț accesibil.

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

De jumătate de an, Loredana locuiește cu chirie în apartamentul închiriat în Prelungirea Ghencea, împreună cu băiețelul ei în vârstă de 3 ani și jumătate. „În zona asta ne-am făcut prieteni, ne-am obișnuit cu persoanele de la magazin. De multe ori, opresc în fața magazinului și vânzătorii vin la mine și mă întreabă de ce am nevoie ca să nu mai cobor din mașină. E foarte greu să plec din zona asta. Nu pentru că sunt prea atașată, ci pentru că persoanele din jurul meu s-au obișnuit și s-au adaptat la nevoile mele”, descrie ea. Astfel că locuința pe care a primit-o de la administrația orașului tot în Ghencea ar fi fost perfectă pentru ea, dacă ar fi fost gata. Dar deocamdată este vecină cu blocul neterminat, în care încă speră că se va muta într-o zi. 

Fostul primar Firea le-a dat oamenilor chei simbolice înainte de alegeri

Blocul din Prelungirea Ghencea, nr. 322-326, face parte dintr-un complex mai mare, format din opt blocuri de locuințe sociale. Construcția acestui prim imobil a început în august 2019, cu promisiunea finalizării lui în septembrie 2020. Blocul ar urma să aibă 11 etaje și să găzduiască 114 familii.

Dar până în iunie 2020, lucrările au avansat doar până la primul etaj, iar o lună mai târziu, fostul primar Gabriela Firea a anunțat prima întârziere, spunând că va fi gata în iarna aceluiași an. În septembrie, cu zece zile înainte de alegeri, a venit prima speranță: 114 familii au primit repartiții și chei simbolice, înmânate de Gabriela Firea, în primul bloc al complexului. Doar că blocul nu avea gata nicio ușă. 

Apoi, au urmat alte și alte termene, mereu prelungite. În martie 2021, lucrările s-au oprit din lipsa noului buget. În aprilie, primarul Nicușor Dan garanta că va include în buget banii necesari pentru finalizarea blocului, iar familiile care au primit repartiții „vor avea astfel certitudinea că în cel mai scurt timp vor beneficia de locuințe”.

Lucrările au fost reluate pentru scurt timp, apoi s-au oprit din nou în noiembrie 2021, când bucureștenii au aflat că blocul nu face parte din fondul locativ al orașului și trebuie parcurse niște proceduri, astfel încât blocul să treacă de la Compania Municipală Imobiliară, în proprietatea căreia se află, la primărie. Această companie municipală face parte din structurile create de fostul primar Gabriela Firea pe care Nicușor Dan a promis că le va desființa. 

Ultimul termen de finalizare a construcției, depășit și el, a fost august 2022. În prezent, blocul este construit în proporție de 58%, a transmis PMB la solicitarea ziarului.

Predarea imobilului făcut pe jumătate de la o instituție la alta

Proiectul blocurilor costă primăria aproape 44 de milioane de lei. 

Primăria Capitalei nu știe să spună când va fi gata primul bloc dintre cele opt din Prelungirea Ghencea. Totodată, Compania Municipală Imobiliară, afirmă administrația, „nu a luat încă nicio decizie cu privire la predarea către PMB a imobilului respectiv”.

„Termenul de finalizare al acestora va putea fi stabilit după identificarea modalității de continuare a lucrărilor (fie prin preluarea, prin cesiune, a contractului de proiectare și de execuție a blocului încheiat între Compania Municipală Imobiliara București S.A. și constructor, fie prin încheierea unui nou contract între Primăria Municipiului București și un constructor)”, a transmis primăria pentru Libertatea.

Până la două decenii pe lista de așteptare

Loredana nu este singura care așteaptă de ani buni o locuință socială. Până la finalul lunii noiembrie anul trecut, 5.000 de oameni au solicitat Primăriei Capitalei locuințe sociale, potrivit datelor obținute de Libertatea de la instituție. La acest număr se adaugă și cererile depuse primăriilor de sector.

Conform unui raport al PMB, în 2020, erau în jur de 3.800 de cereri. Asta înseamnă peste 1.000 de cereri în plus, înregistrate în ultimii doi ani.

„Au cereri depuse de la 8 și până la 20 de ani, de atât timp așteaptă”, explică pentru Libertatea Teodora Săvoiu, de la ONG-ul Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire (FCDL). Printre aceștia se află și cele 114 familii care au primit „cheia” noilor lor locuințe în Ghencea. Persoane evacuate din case retrocedate sau cu dizabilități, care au primit locuințele pentru că se aflau pe lista de prioritate.

„Nu sunt o persoană care doar stă și așteaptă să i se dea”

„Oamenii evacuați mi-au zis că ei trăiesc un fel de umilire sistemică. Au avut toată viața o locuință de la stat și au fost respectați. După anii ‘90, ei nu s-au schimbat, sunt aceiași oameni, dar au devenit cazuri sociale”, completează și Veda Popovici de la FCDL. 

Loredana simte această umilire sistemică. Pe de-o parte, pentru că autoritățile și societatea, în general, consideră că „oamenii care au nevoie de locuințe sociale sunt oameni săraci și întind mâna la stat”. O mentalitate profund greșită, mai spune ea. „Nu sunt o persoană care doar cere ceva de la stat. La rândul meu, încerc să-mi asigur cumva traiul, dar sunt lucruri care chiar mă depășesc și într-adevăr, statul are forme de a ajuta populația și persoanele care sunt în situația mea”, spune Loredana.

„Nevoile sociale cresc atunci când condițiile economice sunt mai proaste, și inflația, și nivelul veniturilor nu asigură plata chiriei”, punctează economistul Emilian Duca.

„Așteptați, că nu știm ce să vă zicem”

Și doamna Enache a depus inițial la Primăria Sectorului 2 un dosar pentru o locuință socială. Era 2008 și femeia fusese evacuată împreună cu familia ei. Au fost pe lista de așteptare peste 10 ani. Apoi, vestea blocului din Prelungirea Ghencea i-a făcut să își retragă dosarul și să îl depună la Primăria Capitalei. După aproape trei ani de noi așteptări, au primit repartiție în blocul din Prelungirea Ghencea. „În 2020, când a primit toată lumea. Am repartiția, dar blocul nu e gata”, numește astăzi femeia paradoxul pe care îl trăiește.

Acum locuiește în chirie undeva în sectorul 3. „Plătim 1.300 de lei, în afară de utilități. Stăm șase inși în două camere”, spune. Ea, doi copii, soțul și nora cu un nepot, face femeia recensământul familiei. De 7 ani lucrează ca ajutor de bucătar. Câștigă aproximativ 2.500 de lei pe lună. Mai mult, jumătate din salariul ei se duce pe chirie.

Doamna Enache merge săptămânal la serviciul locativ, unde cere răspunsuri. Mereu i se spune: „Așteptați, că nu știm ce să vă zicem. Așteptați”. Așteaptă și speră, pentru că „trăiesc cu speranța. Că dacă n-ar fi nici speranța….”, oftează. În acest timp al așteptării, a legat un fel de relație cu ceilalți oameni care au primit repartiție și cu care ar fi trebuit să fie vecină. „Ne mai întâlnim pe la primărie, când mai facem câte un protest mic”, descrie ea. „Și asta e”, încheie cu un alt oftat. 

Periodic, mai multe persoane participă la diverse proteste, cu scopul de a pune presiune pe autorități, dar și pentru a le reaminti acestora de situația lor. „Stau cu chirie, dar mai mult pe străzi”, spunea una dintre femeile care au primit repartiție în Prelungirea Ghencea la protestul din noiembrie, de anul trecut. Un scenariu care se repetă și în alte cazuri, spun activistele de la Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire. Mulți dintre ei se duc periodic în fața blocului, să vadă dacă lucrările au mai avansat.

Ajutor pentru chirie

Faptul că au primit repartiție în blocul nefinalizat vine la pachet cu o nouă problemă pentru cele 114 familii. Cât timp situația e înghețată administrativ, oamenii nici nu pot cere o altă locuință socială. Ei au fost scoși de pe lista de prioritate odată ce au primit aceste spații în Ghencea. Dacă își retrag dosarul, trebuie să înceapă întregul proces de la zero, fără vechime, adică fără toți anii în care au așteptat, explică Teodora Săvoiu. Revin, practic, la coada listei.

Între timp, Consiliul General a adoptat mai multe hotărâri pentru a oferi ajutoare celor 114 familii. O parte dintre ele vor primi, pentru un an, locuințe de la Administrația Fondului Imobiliar, în timp ce altele vor primi un sprijin financiar cuprins între 2.500 și 3.500 de lei pentru acoperirea avansului și garanției la chirie. Altele vor beneficia încă un an de ajutor lunar de chirie în valoare de 1.250-1.750 de lei, în funcție de numărul de camere.

O viață în așteptare

„Eu nu mai exist. Nu știu ce înseamnă să intri în magazin să te gândești: parcă aș mânca un piept de pui cu legume. Nu. Mă gândesc la copil, mă gândesc să plătesc întâi datoriile, să văd cu ce bani rămân, stai să vedem cum mă descurc cu copilul, dacă am nevoie să chem pe cineva să mă ajute cu copilul, dacă am ce să-i dau de mâncare”, descrie Loredana cum trăiește acum.

Ar fi vrut să aplice la un credit pentru Prima Casă, dar se teme. „Dacă starea mea generală de sănătate se înrăutățește, ce fac cu creditul?”, se întreabă, mai mult pentru sine. 

Mai multe solicitări decât capacitatea

Strategia Națională a Locuirii arată că în 222 de localități din toată țara sunt înregistrate în evidențele primăriilor peste 40.000 de cereri de locuințe sociale. Numărul real este, de fapt, mult mai mare, pentru că, pe de-o parte, nu toate administrațiile au raportat cifrele și, pe de altă parte, nu toți cei în nevoie reușesc să depună o cerere sau sunt informați că au acest drept.

Realitatea este că numărul solicitărilor depășește numărul existent de locuințe sociale.

O soluție pentru care Primăria Capitalei nu a optat

Activiștii susțin că variante sunt, trebuie doar să se vrea. O soluție potrivită pentru acoperirea necesarului de locuințe sociale ar fi, spune FCDL, cumpărarea unor apartamente sau garsoniere, pe modelul celor cumpărate de Gabriela Firea pentru medici. Întrebată de Libertatea, Primăria Capitalei spune că nu a luat până acum în calcul varianta asta.

Conform Legii Locuinței, primăriile sunt cele care trebuie să asigure finanțarea locuințelor sociale. Și pot, dacă nu au buget, să ceară ajutor statului.

Ministerul Dezvoltării are un program anual de construcții de locuințe sociale, precum și un altul, dedicat chiriașilor evacuați din casele naționalizate, prin care sprijină cu bani de la buget administrațiile locale. Puține însă aplică pentru aceste fonduri.

Din 2007 și până anul trecut, prin programul pentru locuințe sociale al Ministerului Dezvoltării au fost construite, în toată țara, 90 de blocuri, cu mai puțin de 4.000 de apartamente sau garsoniere, conform Strategiei Naționale a Locuirii.

Evacuarea celor care s-au stabilizat financiar

Există și voci care îi critică pe cei care trăiesc mai mult timp într-o locuință socială, după ce venitul lor s-a majorat peste acel prag minim. O prevedere din Legea Locuinței spune că o persoană care stă într-o locuință socială nu poate fi evacuată decât dacă a depășit timp de doi ani venitul maxim stabilit prin lege, care îi permite să obțină un astfel de imobil, și dacă nu și-a mai plătit chiria timp de 90 de zile. 

„Este total imoral să critici niște persoane care sunt într-o mare nevoie materială, cărora le arunci niște firimituri și apoi le spui: de ce firimitura aia e mai mare? Locuirea pare că nu mai e un drept. Nu mai e vorba despre faptul că oamenii au dreptul la asta, în general. Locuirea a devenit un fel de ajutor pentru cazuri extreme sociale”, spune Veda Popovici.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro