În total, este vorba despre aproximativ 7,5 milioane de euro (36 de milioane de lei), bani publici din care s-au plătit, în perioada 2016-2020, broșuri, pliante, reclame la TV și la metrou, mesh-uri și panouri publicitare despre consolidarea unor clădiri, despre lucrări la poduri și pasaje, reclame la târguri, festivaluri și concursuri.
Este o practică curentă a primarilor de a-și face publicitate electorală mascată prin intermediul unor materiale care prezintă propriile realizări de la nivelul administrațiilor.
De exemplu, modul în care au fost plătite materiale publicitare la prezentarea Spitalului de copii Victor Gomoiu, unde Corpul de Control al Guvernului a descoperit fraude uriașe, după cum a scris Libertatea anul trecut.
În cei 7,5 milioane de euro nu intră contractele de publicitate ale teatrelor, ale ARCUB, PROEDUS și ale Circului Metropolitan și nici ale companiilor municipale.
ASSMB și Administrația pentru clădirile cu risc seismic, cele mai mari investiții în reclame
Administrația Spitalelor și cea pentru consolidarea clădirilor au plătit cei mai mulți bani pentru publicitate de tot felul – prin mesh-uri, flyere, dar mai ales prin spoturi la TV și în online.
Cei mai puțini bani a investit Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor – doar 4.500 de lei, pentru trei filme publicitare, printr-un contract încheiat în 2017.
Astfel, în perioada 2016-2020, cele mai mari sume pentru publicitate au fost plătite de:
- Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale (ASSMB) – peste 10,5 milioane de lei;
- Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic – peste 9,7 milioane de lei;
- Direcția Generală de Asistență Socială – 7,1 milioane de lei;
- STB – 5,2 milioane de lei;
- CREART (organizează festivaluri, concursuri, ateliere de creație, târguri; organizează și târgul anual de Crăciun) – 5,5 milioane de lei
- Centrul pentru Seniori – aproape 1,9 milioane de lei.
- Primăria Capitalei – aproape 2,3 milioane de lei pe zece contracte.
Din contractele încheiate de Primărie, unul sare în evidență: 1,8 milioane de lei au fost alocate Companiei Municipale Publicitate și Afișaj în acest an. Este vorba despre o campanie de publicitate cu spoturi difuzate pe Antena 3, B1TV, Digi 24, Realitatea Plus și România TV, care s-a încheiat chiar în ziua alegerilor locale.
Bani mulți a plătit companiei municipale și CREART. În 2018, a încheiat un contract în valoare de peste 3,1 milioane de lei pentru promovarea unor proiecte prin spoturi la TV, radio și în online.
Instituția care organizează târgul anual de Crăciun a semnat peste 30 de contracte de publicitate în ultimii patru ani, pentru reclame pe autobuze, în stațiile STB, flyere, printuri pe biletele de avion și autocolante pe trenurile de metrou.
O parte dintre contractele încheiate în perioada 2016-2020 sunt încă în derulare.
Anul electoral al reclamelor
Doar în 2020, Primăria Capitalei și instituțiile din subordinea sa au investit peste 18,6 milioane de lei, adică peste 3,8 milioane de euro, în publicitate. Toți acești bani au intrat în conturile Companiei Municipale Publicitate și Afișaj, una dintre societățile înființate de Firea la începutul mandatului său și contestate în repetate rânduri de USR și PNL, aflate pe-atunci în opoziție.
Cel mai costisitor contract încheiat direct de primărie valorează peste 1,8 milioane de lei, pentru „activități de marketing și promovare”. Două spoturi au umplut sute de spații de reclamă într-o campanie începută în 31 august și încheiată fix în ziua alegerilor locale. Unul dintre spoturi a promovat consolidarea clădirilor monument istoric, iar celălalt, lucrările de la poduri și pasaje.
Clipurile au rulat pe TV inclusiv în 27 septembrie, ziua alegerilor.
Tot anul acesta, Centrul pentru Seniori a plătit aproape 1,9 milioane de lei Companiei Municipale Publicitate și Afișaj pentru servicii de promovare audio-vizuală outdoor și online a programelor desfășurate de instituție.
Pe totalul PMB, sumele cheltuite pe publicitate sunt mai mari, contractele obținute de Libertatea neincluzând ARCUB, o instituție de evenimente culturale a Primăriei cu un buget tradițional important, precum și companii municipale, altele decât cele din acest articol.