De 13 ani Primăria, Netcity și operatorii de telecomunicații promit că mută cablurile în subteran, dar ele tot atârnă în București

• Primăria Municipiului București (PMB) derulează încă din 2008 proiectul cu Netcity. Contractul este semnat pe o perioadă de 49 de ani.
• Netcity a construit până acum 1.750 km de infrastructură subterană, însă există întârzieri considerabile la migrarea cablurilor.
• În 2021, urmează să se realizeze rețeaua Netcity prin fibră optică în mai multe zone: Baba Novac, Drumul Taberei, Cartier Armenesc, George Coşbuc, Mitropoliei, conform PMB.

Într-o plimbare prin București, de la Foișorul de Foc la Universitate, reporterii Libertatea au numărat zeci de cabluri atârnate în stradă care amenință pietonii. Ziarul a făcut poze și a trimis câteva către Primăria Capitalei, firma Netcity, responsabilă de proiectul „Rețeaua Netcity”, și unor operatori de telecomunicații, cu întrebarea: cine răspunde de cablurile care împânzesc multe zone din București? 

PMB și Netcity dau vina pe operatorii de telecomunicații

Primăria spune că „responsabilitatea dezafectării reţelelor inactive, rupte, abandonate este a proprietarilor acestor reţele şi a administratorilor / proprietarilor stâlpilor”. 

Firma Netcity spune, la rândul ei, că soluția nu vine de la ei, ci de la firmele care folosesc aceste cabluri pentru a duce accesul la internet și TV în casele oamenilor.

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

E sarcina „exclusivă” a operatorilor să întrețină cablurile sau să le mute în subteran, precizează Netcity. Firma a creat infrastructura subterană prin care cablurile pot fi trase, dar, spun ei, operatorii nu au făcut-o încă.

„Situațiile de risc, precum cele evidențiate de dumneavoastră, sunt anormale, deținătorii acestor rețele fiind obligați să le prevină, gestioneze și corecteze cu maximă urgență”, adaugă firma contractată de PMB. 

Cer curat, fără cabluri. Realitatea e alta 

Operatorii sunt cei care trebuie să migreze cablurile dezactivate, explică pentru Libertatea și Eric Andrei Băleanu, președintele Asociației Interlan, care reprezintă furnizorii mici de internet și cablu TV din București. El adaugă că deseori cetățenii sunt cei care fac sesizări către primărie pentru a curăța cablurile. Altfel, primăria face face verificări ocazionale.

Libertatea a încercat să ia legătura și cu mai mulți operatori de telecomunicații, pentru a vedea de ce nu remediază situația cablurilor dezafectate și de ce atâtea cabluri împânzesc în continuare orașul. Până la acest moment am primit un singur răspuns, de la RCS&RDS:

„Echipele noastre vor verifica în teren care este situația elementelor de rețea prezente în fotografiile trimise de dvs. și vor face intervențiile necesare, acolo unde va fi cazul.”

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

„Din ceea ce se poate constata, în fotografia de pe strada Academiei, elementele de rețea sunt de la cel puțin 3 furnizori de servicii de telecomunicații, iar singura rezervă ancorată lângă caseta operatorului este cea cu însemnele companiei noastre. Caseta RCS & RDS este montată acolo unde Netcity a pus la dispoziție ieșirea din rețeaua subterană stradală”, răspunde Luiza Domnișoru, directorul de comunicare al companiei. 

Deși strada Academiei apare în harta Netcity ca fiind „curățată” de cabluri, realitatea arată însă altceva. 

Același lucru se întâmplă și pe Bulevardul Carol I sau în zona Foișorului de Foc. Toate acestea apar cu galben în harta publicată pe site-ul Netcity, adică „cer liber fără cabluri aeriene”. Cu toate astea, cablurile atârnă sau ies din imobile la tot pasul. 

Kilometri de cabluri încă la vedere

Proiectul Netcity își propunea în 2020 să acopere peste 2.000 de kilometri de infrastructură subterană. Obiectivul nu a fost atins, conform răspunsului oferit de companie pentru Libertatea: 

„Până în prezent, proiectul Netcity găzduiește peste 7.000 km cabluri ale operatorilor, fiind finalizați aproximativ 1.750 km de infrastructură subterană.”

Recomandări

Dezmăț financiar al partidelor. Cheltuieli de 68,4 milioane de lei, subvenții de doar 42,31 de milioane de lei. Unde s-au dus cei mai mulți bani

Pe de altă parte, nici operatorii de telecomunicații nu s-au grăbit să migreze cablurile în infrastructura subterană pusă la dispoziție, existând întârzieri majore față de termenele prevăzute legal. Pentru a recupera aceste întârzieri, „Municipalitatea a anunțat reînceperea, cu zona Colentina a Sectorului 2, a operațiunilor de dezafectare a rețelelor aeriene neautorizate ce nu au fost migrate de către operatorii de comunicații nici după mult timp de la expirarea termenelor legale”, spune compania.

În luna martie în Sectorul 2, chiar sectorul în care Libertatea a realizat aceste fotografii, a început o așa-zisă „curățenie de primăvară”, în care se migrează rețelele din aerian în subteran, printr-o colaborare între primărie și mai mulți operatori, cu participarea STB, Companiei de Iluminat Public, Administrației Domeniului Public Sector 2, Poliției Locale Sector 2, spune și  Eric Andrei Băleanu. 

Așa arată orașul la 13 ani după ce a început proiectul care și-a propus să facă ordine în haosul cablurilor din București:

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 10

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro