Primăria promite piste, bicicliștii reacționează. Ce transmit reprezentanții OPTAR

În urma anunțului făcut de Primăria Capitalei, Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR)  a trasmis un comunicat de presă  privind situaţia proiectului de realizare a pistelor pentru biciclete din fondurile primite de la Guvern, prin Ministerul Mediului (10 milioane Euro).

Iată ce susțin reprezentanții OPTAR:

1. Au trecut mai bine 4 ani de când aceşti bani au fost alocaţi fără să fie vreodată utilizaţi.
2. Până acum, în perioada 2016-2018, Primăria Capitalei a data 4 comunicate de presă în care anunţa că au început lucrul la proiect şi că “în acest an” vor începe lucrările. Anunţurile au fost făcute de Primarul Răzvan Sava, în 2016, şi Primarul Firea, în 2016, 2017 şi 2018 .
3. Cu toate că Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a fost aprobat de Primăria Capitalei în aprilie 2017 fără să existe vreo observaţie privind infrastructura pentru biciclete, Primăria Capitalei a schimbat traseele stabilite de experţi. Noile trasee nu respectă criteriul de directivitate, anulând beneficiile pe care ar fi trebuit să le aducă această infrastructură. De precizat că în comunicat se vorbeşte despre o Comisie Tehnico-Economică a Ministerului Mediului care ar fi aprobat aceste noi trasee. În acest fel, Primăria Capitalei încercă să dea vina pe Minister pentru schimbarea traseelor stabilite de experţi după 2 ani de muncă, cu toate că este evident că acea comisie nu are în componenţă experţi în mobilitate urbană. De aceea, este important de aflat care sunt experţii care susţin aceste schimbări şi care sunt argumentele lor
4. Comunicatul de presă emis de Primăria Municipiului Bucureşti anunţă că cele 4 trasee vor avea 63,5 km, cu toate că lungimea străzilor pe care se fac pistele pentru biciclete au doar 29,8 km. Asta înseamnă că kilometrul de pistă va avea doar (aproximativ) 470 metri.
5. O veste cu adevărat bună a fost legată de suprafaţa alocată, de 201000 mp pentru 63.5 km. Din calcule aritmetice, rezultă că lăţimea medie a unei piste pentru biciclete va avea aproximativ 3.1 m, respectându-se cele mai bune standarde din lume. Totuşi, sunt multe aspecte care trebuie urmărite aunci când se proiectează o astfel de infrastructură. Urmărind cele mai frecvente greşeli de proiectare, crearea de puncte de conflict în intersecţii şi în staţiile RATB sunt în topul greşelilor pe care proiectanţii şi comisiile de avizare le-au făcut până acum. Totuşi, la realizarea pistei de pe Şoseaua Pantelimon, proiectanţii au demonstrat că pot inventa noi conflicte, mare parte din traseu fiind amplasat în zona de deschidere a portierelor parcate pe ambele părţi ale pistei proiectate.
6. Proiectul la care se face referire în comunicatul de presă emis de Primăria Capitalei nu este public, toate informațiile despre acest proiect fiind preluate strict din comunicatul de presă.

Recomandări

Muncitori români întorși în țară după 15 ani, ca să construiască autostrăzi: „Ne plătește mai bine ca-n Italia”

“Deoarece respectarea criteriilor calitative este obligatorie pentru ca o infrastructură să răspundă nevoilor utilizatorilor, asociaţia OPTAR solicită Primăriei să dea dovadă de transparenţă şi să se consulte cu cetăţenii şi experţii pentru a evita seria de eşecuri din perioada 2007 – 2011 (cele 42 de trasee desfiinţate de Poliţia Capitalei), 2013 (traseul de pe Liviu Rebreanu, desfiinţat de Poliţia Capitalei) şi 2014-2016 (traseul de pe Pantelimon care nu a fost niciodată deschis circulaţiei deoarece pune în pericol utilizatorii)”, mai spun reprezentanții COTAR.

Iată o hartă on-line unde se pot vedea traseele prioritare stabilite de experţii PMUD şi traseele propuse de Primăria Capitalei în 2018 (separat sau împreună). Tot acolo se pot vedea lungimile acestor trasee.

Nu doar Primăria Capitalei inventează o nouă unitate de măsură pentru lungime. Pe un drum județean din Teleorman, bornele kilometrice au fost montate din 800 în 800 de metri, fiind astfel mărit „din pix” cu aproape șapte kilometri.

CITEȘTE ȘI:

Nevasta unui turc a dat statului român o gaură de 43.000.000 de euro. Femeia conducea o rețea de evazioniști care făcea afaceri cu haine aduse din Turcia

Urmărește-ne pe Google News