„Avea o mare semnficație pentru cei ce au copilărit în zonă, dar și pentru restul oamenilor! Înțeleg să fie mutată, dar nu și spartă!”

„Nu-mi vine să cred că s-au pus cu picamărul pe ea! Puteați, măcar, să o mutați în altă parte, pentru noi avea valoare sentimentală!!!”

„Suntem supărați pe dumneavoastră (primarul sectorului 4, Daniel Băluță – n.r.) că ați distrus statuia „Tinerețe” de la Cultural (Numele fostului cinematograf din cartierul Berceni – n.r.). Era simbolul cartierului, era un reper”… sunt doar câteva dintre mesajele postate p epagian de Facebook a edilului acestui sector, Daniel Băluță, care a candidat la alegerile locale pe listele Partidului Social Democrat (PSD).

  • Totuși, reprezentanți ai PS4 au precizat – în exclusivitate pentru Libertatea – că este doar o situație temporară: „N-a fost dărâmată! Muncitorii au luat-o de acolo, pentru că se lucrează în zonă, apoi va fi pusă înapoi”.

Bercenidepoveste.ro remarca, într-un articol publicat la începutul acestui an, că lucrarea seamănă foarte bine, cu mici diferențe, cu Statuia Independeței din Iași, un monument din bronz dezvelit în anul 1980 și realizat de aceeași sculptoriță. Dacă „Independența” are ambele brațe ridicate într-un gest eliberator, „Tinerețea” din Berceni înălța spre cer doar mâna stângă.

Statuia Independenței din Iași

Sculptorița română Gabriela Manole-Adoc, autoarea mai multor lucrări de artă monumentală, s-a născut la data de 14 noiembrie 1926 în comuna Pleșani, din județul Botoșani.

A absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din Iași (1946) și apoi pe cele ale Institutului de Belle Arte „Nicolae Grigorescu” din București (1950), fiind elevă a maeștrilor Corneliu Baba, Constantin Baraschi și Ion Irimescu. Din anul 1954 a fost membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Ca o recunoaștere a contribuțiilor sale la arta românească, prin HCL nr. 74 din 11 noiembrie 1994, Consiliul Municipal Botoșani i-a conferit titlul de “Cetățean de onoare al municipiului Botoșani”. O parte a lucrărilor sale se află în prezent în Muzeul de Artă din Iași sau în diferite colecții particulare din România.

Artista Gabriela Manole-Adoc a încetat din viață la data de 17 iulie 2002, la vârsta de 76 de ani.

Opera

Ea a debutat în arta monumentală în anul 1966 cu lucrarea „Pescărușii”, construită din oțel inoxidabil, având o înălțime de 7 metri, amplasată în București, pe malul Lacului Herăstrău, lângă una din intrările în Parcul Herăstrău. De asemenea, este și autoarea bustului istoricului Nicolae Iorga amplasat în fața Bisericii „Sf. Nicolae” din Copoul Iașilor, biserică ctitorită de marele istoric și al cărei iconostas este pictat în întregime de către Corneliu Baba.

Lucrarea sa cea mai importantă și mai cunoscută este Statuia Independenței din Iași, amplasată în piața cu același nume și dezvelită în anul 1980. Lucrarea a fost realizată împreună cu soțul ei, sculptorul Gheorghe Adoc, care a realizat basoreliefurile de pe soclul statuii, după ce proiectul celor doi s-a clasat pe locul întâi la un concurs național în 1975. Independența este simbolizată de o femeie, pentru care Gabriela Manole-Adoc a avut-o ca model pe o mătușă de-a ei, o femeie foarte frumoasă – după cum povestea artista – cu un păr cu reflexe aurii. Statuia are înălțimea de 17 m, dintre care 6 soclul din travertin și 11 statuia din bronz.

O altă lucrare este bustul în bronz al lui Constantin Petrescu (1879-1936), dezvelit în 1992 în Grădina Botanică din Iași.[1]

Gabriela Adoc afișează o operă imginativă structurată expresiv în registre variate, prezentând o creație multiformă plină de sensibilitate. Lucrările sale încep a fi modelate în ghips sau lut pentru a evolua apoi, prin cioplirea în piatră sau lemn. Odată cu folosirea oțelului inoxidabil, opera sa capătă revelația formelor pline de volum ce transced aerodinamic spre abstract-decorativ, simbolizând zborul și înălțarea. Sculpturi devenite foarte cunoscute în acest sens „Pescărușii” (1965) și „Lăstunul și vântul” (1968), au fost create prin observarea intimă a naturii și au trecut prin procesul de sintetizare a formelor și simbolizare a mișcării. Ele au fost proiectate monumental în deplină consonanță cu peisajul și ambientul arhitectural.

Lucrări monumentale

  • 1965 – Pescărușii, inox, Parcul Herăstrău, București;
  • 1968 – Lăstunul și vântul, inox, Ploiești, Prahova;
    • – Simion Bărnuțiu, Bocșa, Caraș-Severin;
  • 1972 – Șah și matematică, lemn și aluminiu, Pitești, Argeș;
  • 1975 – Tinerețe, București;
  • 1976 – Poezia, București;
  • 1976 – 1977 – Monumentul Independenței, bronz (cu basoreliefuri realizate de Gheorghe Adoc), Iași;
  • 1983 – Șerban Cantacuzino, București;
  • 1992 – Mihail Kogălniceanu, Chișinău, Republica Moldova;
  • 1993 – Mircea cel Bătrân, Târgoviște, Dâmbovița;

Anul trecut, în luna septembrie, Libertatea scria despre un alt scandal din sectorul 4, cel între difuzorii de presă și Primărie, pentru că dispăreau chioșcurile de ziare de pe același bulevard Obregia. Și atunci, ca și acum, motivul invocat de autorități a fost acela legat de șantierul de amenajare. Între timp, au fost montate chioșcuri noi, pentru difuzarea presei, în locul celor vechi.

Foto: Bercenidepoveste.ro & Orașul lui Bucur

Citește și: Previziuni Urania pentru perioada 21 – 27 iulie 2018. Soarele va intra în zodia Leului. Mercur va intra în mișcare aparent retrogradă. Lună Plină în Vărsător

 

Urmărește-ne pe Google News