- Cartierul Constantin Brâncuși, din București, este cea mai mare investiție imobiliară a statului pentru tineri
- A costat aproape 250 de milioane de euro, investiție inițială, la care se adaugă și alte proiecte
- Acum are nevoie de „cârpeli” de 1,5 milioane de euro din cauza locatarilor care dau petreceri pe acoperiș
Direcția de Administrare a Fondului Locativ (DAFL) Sector 6, care se ocupă atât de ridicarea blocurilor construite de autorități în acest sector, dar și de întreținerea lor, tocmai a lansat o licitație pentru renovarea clădirilor. Sunt vechi de numai 13 ani, dar sunt deja într-o stare avansată de degradare.
De vină sunt muncitorii care le-au ridicat și locatarii care le-au stricat. Și nu orice fel de locatari, ci… amatorii de grătare.
Grătarul de pe acoperișul blocului
Practica de a încinge grătare în cele mai ciudate locuri nu este străină nici locatarilor din blocurile ANL. Potrivit DAFL, oamenii urcă destul de des pe bloc ca să facă mici, iar acest lucru a dus la stricarea teraselor. În caietul de sarcini al lucrărilor de reparații apare acest pasaj neobișnuit: „Din cauza comportamentului social, de grup, al locatarilor, în multe situații terasele necirculabile s-au transformat în terase circulabile. Nu ne referim la intervenții de tip vizită la antene sau vizita furnizorilor de cablu internet, ci la socializări pe aceste terase în jurul grătarelor pentru preparatul mititeilor sau al fripturilor”.
Pentru că au chefuit pe blocuri, locatarii au stricat acoperișul și termoizolația. Și nu sunt singurele daune provocate de petrecerile de la înălțime. Autoritățile din sectorul 6 acuză un „trafic necontrolat” pe aceste terase, unde oamenii au aruncat „deșeuri mai mult sau mai puțin menajere”, care au blocat gurile de scurgere. Apa nu s-a mai scurs, iarna a înghețat și așa s-au stricat și hidroizolațiile.
Nota de plată a acestor chefuri se apropie de 1,5 milioane de euro.
Primăria recunoaște că a plătit muncitori nepricepuți
Vina nu este aruncată doar pe locatari. Reparațiile sunt necesare și din cauza faptului că aceste clădiri au fost făcute prost de la bun început, deși statul a cheltuit aproape 250 de milioane de euro pe construcția lor. Este cea mai mare investiție imobiliară a statului, dar a fost muncă de mântuială.
O prezentare a situației în care se află acum acoperișurile blocurilor se încheie sec: „Nici calitatea materialelor sau a manoperele nu și-a adus un mare aport la comportamentul mai fiabil al teraselor”.
Unele probleme au fost rezolvate, doar ca acele reparații să aibă nevoie, la rândul lor, ulterior, de reparații: „s-au executat în forme locale, parțiale, după proceduri uneori incorecte, cu materiale incongruente, nepotrivite”.
Alte lucrări necesare vor fi efectuate la fațade, socluri, trotuare, treptele de acces și finisaje.