Primarii și șefii instituțiilor nu vor mai plăti amenzile pentru neaplicarea unei decizii a instanței din buzunarul propriu, ci din banii publici. USR va ataca la CCR

Proiectul a fost depus de 83 de parlamentari, în noiembrie 2022, iar cei mai mulți reprezintă PSD. Pe lista semnatarilor se regăsesc și doi senatori UDMR, doi senatori PNL și trei deputați ai minorităților naționale.

Inițiativa a avut un traseu foarte rapid în Parlament. Depusă pe 24 noiembrie, ea a trecut de Camera Deputaților pe 19 decembrie 2022. După vacanța parlamentară din luna ianuarie, proiectul a trecut în doar șase zile și de Senat.

Președintele Iohannis a trimis-o la reexaminare pe 1 martie 2023. Camera Deputaților a votat, marți, 14 martie, cererea de reexaminare cu 187 de voturi pentru, 57 de voturi împotrivă și 30 de abțineri.

Proiectul merge la Senat, care este cameră decizională.

Problemă ridicată de primari

Noul act normativ modifică Legea privind contenciosul administrativ. În legea aflată în vigoare, dacă un conducător de instituție refuză să elibereze înscrisuri sau să modifice un act administrativ, în urma unei decizii a instanței, i se aplică o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. 

Spre exemplu, în teritoriu, primarii au pierdut mai multe procese în baza legii privind informațiile de interes public și au fost sancționați în instanță.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

Inițiatorii motivează proiectul prin faptul că primarii și-au delegat atribuțiile și nu participă în proces ca persoană fizică, ci în calitate de conducător al instituției.

Bani publici

Dacă legea se va aplica, amenda nu va mai fi plătită de primar sau conducătorul instituției ori de persoana desemnată să pună în aplicare decizia instanței, ci din banii bugetul instituției, adică din banii cetățenilor. Ulterior, instituția va trebui să inițieze o acțiune împotriva persoanei responsabile pentru recuperarea banilor. 

• Legea actuală:

„La cererea creditorului (…), instanța de executare aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalități”

• Proiectul votat:

„La cererea creditorului (…), instanța de executare aplică persoanei juridice, autorității sau instituției publice, după caz, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat”.

Deputații au modificat textul în urma cererii de reexaminare care a venit de la Palatul Cotroceni.

• Art. 26. Persoana juridică, autoritatea sau instituția publică se îndreaptă cu acţiune împotriva celor vinovaţi de neexecutarea hotărârii, potrivit dreptului comun. În cazul în care cei vinovaţi sunt demnitari sau funcţionari publici, se aplică reglementările speciale”.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

În forma votată în luna februarie și trimisă la promulgare apărea sintagma „se poate îndrepta”. 

Klaus Iohannis a cerut eliminarea cuvântului „poate”, care lăsa la latitudinea șefilor de instituții declanșarea acțiunii de recuperare a banilor.

Consiliul Economic și Social a avizat negativ proiectul, subliniind că „prevederile legislative sunt de natură a afecta cetățeanul justițiabil, în condițiile în care a obținut în justiție o hotărâre definitivă împotriva unei autorități publice”.

De asemenea, Consiliul Suprem al Magistraturii a trimis un punct de vedere negativ la adresa inițiativei legislative.

USR atacă proiectul la CCR

În cazul în care proiectul va fi adoptat în această formă și la Senat, USR a anunțat că intenționează să sesizeze Curtea Constituțională.

„Este un proiect care vine să protejeze pe cei care nu respectă legea. Amenzile sunt primite în instanțe de primari sau directori de instituții care nu respectă drepturile cetățenilor. Suntem aici să protejăm drepturile cetățenilor. Proiectul e prost scris și neconstituțional, nu vom ezita să atacăm la CCR. Cine răspunde pentru abuzurile comise de administrație? Majoritatea parlamentară nu vrea ca primarii să răspundă pentru abuzuri”, a afirmat, de la tribuna Camerei Deputaților, deputatul Victor Ilie (USR).

Urmărește-ne pe Google News