- Libertatea a făcut un experiment: am vrut să știm câte dintre adaposturile în caz de dezastru există și altfel decât pe hârtie.
- Teoretic, locuitorii Capitalei s-ar putea refugia în 1.106 de adăposturi. Din acestea, 992 se află la subsolurile blocurilor și fac parte din „fondul privat de adăpostire”.
- Reporterul Libertatea a verificat câteva dintre ele, aflate în centrul Capitalei. Rezultatul? Fie nimeni nu știe de existența lor, fie au devenit spații de depozitare pentru murături și vechituri ori săli de sport improvizate.
- Continuăm azi cu buncărele aflate în categoria „adăposturi publice de protecție civilă aflate în administrarea consiliilor locale”. 44 la număr și care ar putea adăposti peste 8.000 de persoane.
- Sunt adăposturi publice doar pentru că se află la subsolul unor instituții publice.
- Unele dintre primăriile de sector nici n-au habar că adăposturile sunt în custodia lor, altele se încurcă la numărătoare.
- Din 157 de școli, doar 12 au adăposturi. Iar pe lista ISU figurează trei spitale, însă unul e desființat de 7 ani!
Din 1.106 de adăposturi, câte există în București, 992 sunt construite la subsolurile blocurilor, deci sunt de drept privat. Dar nici acelea nu sunt toate confirmate, pentru că Inspectoratul pentru Situații de Urgență București Ilfov (ISUBIF) a verificat până acum doar 878, ale căror adrese și coordonate GPS au fost publicate pe site-ul IGSU. Iar dintre adăposturile deja verificate sunt unele care au fie adresa, fie titulatura incorectă, de vreme ce, la o verificare sumară, nici măcar locatarii din acel bloc nu știu că ar exista.
Și chiar dacă ar fi, tot nu i-ar fi de folos omului de pe stradă care aude sirenele antiaeriene urlând, căci toate adăposturile construite în subsolurile blocurilor sunt cotă indiviză, proprietatea locatarilor. A celor 120.000 de bucureșteni care ar trebui doar să golească la timp subsolurile de borcanele cu murături, dacă vor să supraviețuiască aviației inamice.
Lista ISUBIF cu adăposturi publice din Capitală
În tot Bucureștiul sunt doar 44 de adăposturi publice de protecție civilă. „Public” înseamnă „al statului, de stat; care privește întregul popor; pus la dispoziția tuturor” (DEX 2009).
Dar adăposturile publice de protecție civilă se numesc astfel doar pentru că au fost construite în subsolurile unor instituții publice.
Ziarul Libertatea publică, în exclusivitate, lista acestor adăposturi din București, așa cum ne-a fost ea furnizată de către ISUBIF.
ISUBIF Lista Adaposturi Publice by Stanca Andrei Alexandru on Scribd
Aici s-ar putea adăposti în total 8.602 persoane. Teoretic. Practic, deși aceste aceste adăposturi se află, potrivit Legii 481/2004 privind protecția civilă, în administrarea consiliilor locale, multe primării de sector din București nici măcar nu știu că le au în custodie.
Primăria Sectorului 2, de pildă, e convinsă că singura care ține „evidența adăposturilor publice de protecție civilă din Capitală” este „Primăria Municipiului București, prin Direcția Înzestrare Materială și Situații de Urgență”.
Iar Primăria Sectorului 4, dar și cea a Sectorului 5 consideră că adăposturile aflate în subsolurile blocurilor ar fi publice.
Primăria Sectorului 3 raportează 20 de adăposturi publice de protecție civilă aflate în administrarea sa, fără a dezvălui vreo adresă, deși pe lista ISUBIF figurează cu doar 6 astfel de adăposturi.
Inadvertențe sunt și pe listele primite de la celelalte primării. Serviciul Situații de Urgență din cadrul Poliției Locale Sector 1 raportează 13 adăposturi publice de protecție civilă, deși, conform ISUBIF, ar avea numai 7.
Iar Consiliul Local al Sectorului 6 susține că are în evidențe doar trei din cele 9 adăposturi care apar pe lista ISUBIF. Lipsesc adăpostul din Universitatea Politehnică și cel din Complexul Comercial Crângași.
Adăpostul despre care nimeni nu știe că există
Din fostul Complex Comercial Crângași, doar o mică parte mai aparține azi domeniului public.
După 89, bucăți din spațiile comerciale au fost revendicate, retrocedate, vândute și revândute, iar „situația juridică a acestui complex este una extrem de încurcată”, ne spun cei de la departamentul Juridic al Administrației Piețelor Sector 6. „Nu există o situație clară la registrul de cadastru, nu se știe exact ce și cui aparține și am avut chiar o situație bizară, în care o societate a obținut în instanță dreptul de proprietate asupra scării de acces și a liftului din complex… Așa că nu știm exact în proprietatea cui mai este subsolul.”
Complexul adăpostește azi zeci de buticuri, ca într-o mini-„Europa”, iar în fosta curte interioară, unul dintre operatorii privați a construit o clădire.
Subsolul de sub magazine a devenit fie spațiu de depozitare a mărfurilor, fie spațiu comercial.
Iar în porțiunea din complex aflată încă în proprietatea statului, nimeni nu știe că ar exista vreun adăpost antiaerian la subsol. Nici vânzătorii de acolo, nici cei de la Administația Piețelor, dar nici Consiliul Local al Sectorului 6, care ar trebui să-l administreze.
Doar 12 școli din 157 au adăposturi
În tot Bucureștiul sunt 124 de grădinițe și creșe de stat. Doar 13 dintre ele au adăposturi antieriene.
În școlile generale, situația e la fel de gravă: din 157, câte sunt în Capitală, numai în 12 copiii ar avea unde să se adăpostească. Și nici aici toți, deoarece capacitatea unui adăpost este de 150 de persoane. Cam câți copii sunt în clasele de pe un palier.
În cazul în care sirena de alarmare ar anunța iminența unui dezastru, ce s-ar întâmpla cu toți copiii aflați în școli și în grădinițe?
Ce s-ar întâmpla cu cei care învață în liceele din Capitală, unde nu există nici un adăpost antiaerian?
Fostul spital, adăpost doar pentru oamenii străzii
51 de unități sanitare sunt în toată Capitala: 22 în subordinea Ministerului Sănătății, 19 patronate de Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București și 10 subordonate altor instituții.
Pe lista ISUBIF figurează, ca având adăposturi de protecție civilă, doar trei spitale, o policlinică și un centru de recuperare neuropsihomotorie pentru copii.
Suplimentar la lista celor de la ISUBIF, Primăria Sectorului 1 susține că și la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca ar exista un adăpost public de protecție civilă.
Cele trei spitale raportate de ISUBIF sunt:
- Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu, cu un adăpost de protecție civilă pentru 150 de persoane;
- Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Marie Curie, cu un adăpost de protecție civilă pentru 300 de persoane;
- Spitalul Caritas, situat în sectorul 3, str. Traian, nr. 29, cu un adăpost de protecție civilă pentru 165 de persoane.
Dar Spitalul Caritas a fost desființat acum 7 ani, după ce clădirea a fost retrocedată. Cu tot cu subsolul în care, pe hârtie, s-ar adăposti 165 de persoane, în cazul unui atac aerian.
Azi, fostul spital de război este în paragină. O clădire fără geamuri, cu zidurile știrbite și măcinate de mucegai, între care se adăpostesc doar oamenii străzii.
Conform legii, toate adăposturile de protecție civilă din București sunt inspectate periodic de către personalul de specialitate al ISUBIF, care verifică dacă sunt respectate normele și măsurile stabilite pentru menținerea adăposturilor și a instalațiilor utilitare ale acestora în stare de funcționare.
Citiți în Libertatea de mâine: Ultima redută – stațiile de metrou
Citește și: