ComenteazăTitel Jurca coboară scările șchiopătând. Are 65 de ani și jumătate și degetele de la picioare amputate. Fost miner, acum pensionar, e printre ultimii oameni rămași în blocul G2 de pe strada Arnsberg, situat într-o zonă centrală din Alba Iulia și poreclit „Turturica”.
„O stat mulți țigani aici și le-o zis Turturică, să nu le zică cioară. Se râdea de copii la școală, stai în Turturica”, explică un locatar denumirea informală a blocului.
„Expropriați în interes public”
Vântul pătrunde prin golurile din zid, unde odată erau geamuri. Pe unele uși sunt încă lipite foi A4 cu textul „Imobil evacuat silit”, rămase din 2017. În blocul unde stăteau sute de oameni mai locuiesc acum șase persoane singure sau familii, dintre care două de chiriași și patru proprietari. Unul dintre ei este Titel.
În 2009, după ani buni în chirie, bărbatul a reușit să își strângă bani să își cumpere o garsonieră în blocul Turturica. Voia să aibă ceva al lui, o garanție pentru bătrânețe, o liniște a proprietății, într-o țară de proprietari. Peste 96% dintre locuințele din România se află în proprietate privată.
„În democrație, proprietatea e sfântă. Eu nu am nevoie să îmi dea palate. Eu am nevoie să îmi dea cât am eu, 11 mp de garsonieră, să am un acoperiș deasupra capului”, spune Titel, la final de ianuarie, după ce primăria a anunțat că vrea să demoleze blocul pentru a construi o parcare.
Nu neapărat și în democrația românească. Cel puțin, nu în cazul lui Titel și al vecinilor săi, care vor fi expropriați „în interes public”, după cum a confirmat primarul din Alba Iulia, Gabriel Pleșa, pentru Libertatea.
„Mă duc la cerșit?”
Titel nu vrea să își vândă garsoniera de 11 mp, evaluată de primărie la aproximativ 3.000 de euro, pentru că nu are unde să locuiască. Cu suma respectivă nu are cum să-și cumpere o altă locuință. Și-ar permite doar să plătească o chirie într-o garsonieră în Alba Iulia timp de un an și câteva luni.
Eu înțeleg că vor să facă parcare, dar pe mine nu mă lăsa în drum, dă-mi casă! Nu-mi da mie 3.000 de euro, care mă țin un an. Dacă aș muri după un an, hai că merge și așa. Dar dacă nu mor? Unde ajung, pe drumuri?
Titel, 65 de ani:
„Nu mă mai pot duce nici în străinătate să muncesc, ca alții de aici, că-s bătrân. Mă duc la cerșit? Hai că n-am degete la picioare, poate mă pot duce la cerșit. Dar dacă îmi scot picioarele în frig, iară e bai, că e frig și fac cangrenă. Nicicum nu e bine”, continuă Titel.
Pentru primărie, locuința lui reprezintă 11,34 mp într-un „spațiu insalubru” care trebuie demolat, pentru a permite „reamenajarea zonei din punct de vedere urbanistic”. Pentru Titel, e casa lui.
„Nu avem gaz. Avem apă și lumină. Dar oricum, doamnă, e casa noastră! Să mă duc pe chirie, eu unul nu mai pot rezista. Și nici ăștia care sunt, că toți sunt oameni săraci, oameni nevoiași”, adaugă bărbatul. Stă pe pat, în cămăruța lui. Pe foc are o oală cu mazăre.
Fostul primar rezolvă „sughițul social”
Construit în 1971, cu destinația inițială de cămin de nefamiliști și aflat în fondul locativ al statului, „Turturica” este acum un bloc de garsoniere confort IV. Pe cât de vitregit îi e aspectul, pe atât de atractivă e locația sa. Se află la 3 minute de Spitalul Județean, la 10 minute de Parcul Unirii și la 15 minute de Cetatea Alba Carolina, pe jos.
Din 105 apartamente, în 70 dintre ele locuiau chiriași ai statului, restul fiind proprietari, ca Titel. Mulți dintre locatari erau romi.
Ultimele contracte încheiate cu locatarii din blocul G2 au fost în perioada 1.07.2010 – 31.12.2010, arată un raport din 2019 al Centrului de Resurse Juridice (CRJ), care a documentat situația locatarilor din blocul „Turturica”. După acea dată, primăria nu a reînnoit contractele.
În 2017, municipalitatea a inițiat procese de evacuare, finalizate cu succes în toamna aceluiași an. În jur de 200 de persoane au fost scoase din locuințele lor în 10 octombrie 2017, chiar în buza sezonului rece (1 decembrie-1 martie), când legea nu mai permite să se facă evacuări.
„Oamenii n-ar mai trebui să mă numească primar dacă nu rezolvăm acest sughiț social pentru totdeauna”, a declarat fostul primar PNL Mircea Hava, cu câteva zile înainte de evacuare.
După 25 de ani în fotoliul de primar, Hava este acum europarlamentar din partea PNL.
Titel își amintește de ziua evacuării vecinilor săi. „O scos 100 de copii afară în octombrie, când era frig. Ăia stăteau în fața blocului, dormeau. Le aduceau românii de la blocuri de mâncare. Și acuma vrea să ne scoată și pe noi, proprietarii!”, povestește bărbatul.
Eliminarea unui „focar de infecție”
Odată rezolvată situația cu foștii chiriași, fără drept de proprietate, Primăria Alba Iulia a vrut să scape și de cei 36 de proprietari, făcându-le oferte pentru cumpărarea locuințelor prin negociere directă, începând cu noiembrie 2017.
Prețurile oferite variau între 2.360 și 3.980 de euro, în baza unei evaluări comandate de primărie. Evaluator a fost Adriana Roșu, despre care publicația abnews.ro din Alba a scris că evaluase, tot pentru Primăria Alba Iulia, un teren la 38 de euro/mp, deși prețul pieței depășea 100 de euro/mp în zonă.
„(Blocul Turturica) este insalubru şi prezintă risc pentru sănătatea şi integritatea locatarilor săi şi a locuitorilor din zonă, motiv pentru care se impune demolarea acestuia şi reamenajarea zonei din punct de vedere urbanistic şi edilitar, eliminându-se astfel un focar de infecţie din oraș”, preciza municipalitatea.
În decembrie 2018, printr-o hotărâre de Consiliu Local, s-a aprobat planul urbanistic zonal pentru a se construi o parcare pe strada Arnsberg, unde e amplasat blocul Turturica.
Soluție pentru cei care refuză să vândă: exproprierea
12 proprietari au acceptat ofertele primăriei, 24 au refuzat să-și vândă locuințele, explică pentru Libertatea Gabriel Pleșa, actualul primar al municipiului Alba Iulia.
„Unora li s-a părut prețul prea mic, știți cum cumpărăm noi, pe evaluare, asta-i conform legii. Alții pur și simplu sunt plecați în străinătate și nu ai avut cu cine discuta”, adaugă edilul.
Municipalitatea a găsit o soluție și pentru cei care refuză să vândă: exproprierea.
Demersurile au fost amânate din cauza pandemiei, dar noul primar vrea să-i dea bice.
„Eu la construirea bugetului pe anul acesta vreau să prevăd bani și să continui acest demers cu exproprierea oamenilor care sunt încă proprietari și cu demolarea”, precizează Pleșa, într-o sală luminoasă din primărie, la final de ianuarie.
Despre planurile de expropriere, neconcretizate până acum, au scris anterior publicațiile Alba24 sau catavencii.ro.
De la PNL la USR-PLUS
Pleșa a fost viceprimar PNL din martie 2015 până în februarie 2020, când și-a dat demisia din funcție și din cadrul partidului. Motivul? Nu a reușit să obțină sprijinul PNL pentru o candidatură la primărie, conform presei locale.
A candidat la primărie din partea USR-PLUS și a câștigat, liberalii pierzând astfel Primăria Alba Iulia, pe care o controlau de mai mult de două decenii. Fostul primar și fostul coleg de partid Mircea Hava l-a făcut pe Pleșa trădător. „Cine a trădat azi, trădează mâine, trădează în fiecare zi”.
În afară de administrație publică, Pleșa e implicat și în afaceri. Viva SRL, una dintre firmele la care este asociat, împreună cu fratele său, se ocupă de comerțul cu materiale metalice de construcții, a scris publicația alba24.ro. În 2019, firma a avut 35 de contracte cu statul, prin achiziție directă, în valoare de 59.438 de lei. Cifra de afaceri a companiei a fost de 18,8 milioane lei, iar profitul net, de 646.000 de lei, în 2019.
Pleșa are o colecție de timbre în valoare de 10.000 de euro și conduce un Mercedes modelul Clasa E Limuzină, a arătat tot presa din Alba.
În ianuarie, noul primar anunța, printr-un comunicat publicat pe site-ul primăriei, că vrea să rezolve problema parcărilor în Alba Iulia, una dintre soluții fiind demolarea blocului Turturica. Niciun cuvânt despre ce se va întâmpla cu oamenii care locuiesc acolo, precum Titel Jurca. Sau precum Cornel Stoica, un paznic de 62 de ani.
„Noi nu avem unde pleca de aici”
„Bună seara. Eu sunt Cornel, dar nu sunt șef, cum zic oamenii ăștia”, se prezintă bărbatul, cu timiditate. „Sunt proprietar și am apa pe mine, în bloc. Că n-o vrut să ne lase apă și până la urmă am luat toată apa pe mine”.
De profesie mozaicar-faianțar, Cornel e un bărbat subțire, cu mustață. Acum lucrează ca paznic într-un supermarket, pe salariul minim, 1.400 de lei în mână.
În garsoniera lui de 11,34 mp are și o mică bibliotecă.
– Vă place să citiți?
– Ai de capul meu! Am dat 7 saci la o nepoată și încă vreo 7 la alt nepot. Dacă le place, treaba lor. Ei o zis că ei citesc pe telefon. Noi cu astea suntem învățați.
Autorul lui preferat e scriitorul german Karl May, cunoscut pentru romanul „Winnetou”. Cornel are mai multe volume scrise de May în bibliotecă. „Serviți un fruct”, ne spune Cornel. Pe masă are o farfurie cu mere roșii și o pungă cu portocale. Se încălzește cu un calorifer electric, care îi înghite mai mult de o treime din salariu.
„Noi nu avem unde pleca de aici. Asta îi căsuța noastră”, explică bărbatul de 62 de ani, calm, dar ferm.
Dacă ne scoate afară de aici, unde să mai mergem? Rămânem pe drumuri. Unde să mai cumperi cu 3.000 de euro o casă? Cel puțin asta îi casa mea și stau în ea.
Cornel, proprietar:
Cu salariul lui, nu ar supraviețui în chirie. „Păi, cum? 7 milioane să plătești chiria, după aia gaz, curent, apă. Nu ai cum să te descurci din 1.400 de lei. E greu”.
„Înseamnă că nu mai e democrație”
Bărbatul e sceptic că se va construi o parcare acolo, pentru că există un alt bloc lipit de blocul „Turturica”. Locatarilor de acolo nu li s-a pomenit însă de vreo expropriere sau demolare.
„La nimeni nu o zis că demolează, numai pe noi, că noi suntem săraci și nu putem să ne luăm avocați. Ei pe baza asta merg”, crede Cornel.
„Dacă îl strică, noi stăm în casă, până ce îl strică. Noi nu ieșim afară. E proprietatea noastră. În democrație, proprietatea e garantată. Înseamnă că nu mai e democrație. Dacă nouă ne dă o căsuță, oriunde, plătim diferența. Noi nu avem pretenții să ne dea mai mult decât avem, 11 mp”, adaugă proprietarul din Turturica.
„În general, am zis”
La primărie, Gabriel Pleșa face un rezumat al situației: în G2 „locuiesc în general oameni fără forme, fără acte legale”.
„Majoritatea proprietarilor nu locuiesc acolo ori au altă proprietate, au închiriat cuiva. E o lume destul de pestriță”, povestește primarul pe un ton liniștit. „Cât timp nu se va demola acel bloc, va fi tot timpul tendința asta de creare de ghetou”.
Îl întrebăm când a fost ultima dată în bloc. „Trec destul de des. În bloc nu am fost de vreo 2 ani”, răspunde primarul.
– Și atunci de unde știți că nu stau proprietari?
– În general, am zis.
Ce soluții are municipalitatea pentru oamenii care încă locuiesc acolo? „Dacă nu vor să vândă, vom face o expropriere în interes public. Dacă prețul nu convine, acționează în instanță și instanța hotărăște. Dar nu se oprește exproprierea”.
Îl întrebăm dacă administrația plănuiește și demolarea blocului vecin, lipit de „Turturica”.
„A, nu, doar G2-ul”, spune primarul USR-PLUS. Apoi adaugă: „Dar ăla nici nu am putea, pentru că ăla e un bloc de proprietari”.
„O să avem soluții foarte clare”
Primarul susține că „se vor găsi soluții” pentru oamenii rămași în bloc, „conform legilor în vigoare”, cum s-au găsit și pentru cei evacuați în octombrie 2017.
„Cazurilor sociale” ar putea să li se plătească chiria o perioadă, exemplifică Pleșa. Nu prezintă însă un plan concret legat de viitorul oamenilor din Turturica.
Oferirea de locuințe nu intră însă la soluții, nici măcar ipotetic.
„Din păcate, asta este problema în Alba Iulia, nu s-au făcut locuințe sociale de vreo 8 ani. Ultimele s-au predat prin 2012. Noi acuma avem în proiectare 6 blocuri (de locuințe sociale, n.r.). Dar vă dați seama că asta durează vreun an”, concluzionează primarul.
Nu încercați să puneți presiune pe direcția asta. Când o să demolăm blocul, o să fie soluții foarte clare.
Gabriel Pleșa:
Segregarea rasială a municipiului
ONG-ul Centrul de Resurse Juridice consideră că motivația principală a evacuărilor, dar și a exproprierilor, e una rasistă.
„În opinia noastră, decizia autorității locale are o motivație rasistă, scopul principal fiind acela de a îndepărta persoanele aparținând unor grupuri vulnerabile, în special romii, dintr-o zonă dezirabilă a localității, realizând astfel o segregare rasială a municipiului.
În urma acțiunii Primăriei, în zona dezirabilă din interiorul localității Alba Iulia nu vor mai fi persoane aparținând unor grupuri vulnerabile, cu precădere romi, care vor fi fost astfel eliminate din zona respectivă, cu consecință directă a relocării acestora în alte zone, periferice/marginale ale localității sau/și în alte localități, precum Aiud”, se arată în raportul CRJ.