Primii în Europa într-o statistică rușinoasă: peste 1 din 3 români sunt la risc de sărăcie sau excluziune socială. Care sunt categoriile cele mai expuse

În 2022, riscul de sărăcie sau de excluziune socială a fost mai mare în UE pentru femei (decât pentru bărbați), pentru adulții tineri (decât pentru persoanele de vârstă mijlocie sau vârstnice), pentru persoanele cu un nivel scăzut de educație (decât pentru cele cu un nivel mediu sau superior de educație) și, în special, pentru șomeri.

Mai mult de o cincime din populația UE care trăiește în gospodării cu copii în întreținere era expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială în 2022, iar riscul de sărăcie sau de excluziune socială era ușor mai mic în rândul gospodăriilor fără copii în întreținere, arată datele Eurostat. 

Cum variază riscul de sărăcie în UE 

Riscul de sărăcie sau de excluziune socială a variat considerabil între statele membre ale UE anul trecut.

Numărul de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, care poate fi prescurtat „AROPE”, corespunde sumei persoanelor care:

• (i) sunt expuse riscului de sărăcie (după cum indică venitul disponibil); și/sau
  
• (ii) se confruntă cu lipsuri materiale și sociale grave (măsurate în funcție de capacitatea lor de a-și permite un set de bunuri materiale sau activități sociale predefinite); și/sau 

Recomandări

Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România”

• (iii) trăiesc într-o gospodărie cu o intensitate foarte scăzută a muncii.

Profilul persoanelor aflate la risc de sărăcie sau excluziune socială 

Femeile, tinerii adulți cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, persoanele cu un nivel scăzut de educație și șomerii au fost, în medie, mai predispuși la riscul de sărăcie sau excluziune socială în 2022 decât celelalte segmente din cadrul populației UE, după cum arată graficul de mai jos. 

Peste o cincime (22,4%) dintre gospodăriile din UE cu copii se confruntă cu acest risc, ceva mai mult decât 20,8% – riscul din gospodăriile fără copii. Și acest procent variază considerabil între țările membre.

Recomandări

Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru de externe, l-a angajat pe Călin Georgescu drept consilier personal

Din nou, România e campioană negativă, cu 36%, (gospodăriile cu copii), urmată de Bulgaria cu 30,7% sau Spania, cu 29,2%, până la 11,7% în Danemarca, 11,3% în Cehia și 8,9% în Slovenia. 

În România, riscul de sărăcie sau excluziune socială este de 30,2% pentru gospodările fără copii, cu aproape 6 procente mai mic decât în cele cu copii. 

Tinerii adulți au fost mai expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială decât alte grupuri de vârstă

În ceea ce privește vârsta, cel mai mare risc de sărăcie sau excluziune socială în UE a fost înregistrat la tinerii adulți cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani (26,5%), pe când cel mai mic risc a fost înregistrat pentru adulții cu vârste cuprinse între 25 și 49 de ani (19,9%).

Riscul de sărăcie sau de excluziune socială a fost de 20,2 % pentru persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste și de 21,0 % în rândul populației cu vârsta cuprinsă între 50-64 de ani. 

Cea mai mică grupă de vârstă, persoanele cu vârsta sub 18 ani, a avut, de asemenea, un risc relativ ridicat (24,7 %).

Pe lângă vârstă, nivelul de educație a avut un impact considerabil asupra riscului de sărăcie sau excluziune socială

La nivelul UE, mai mult de o treime (34,5 %) din totalul persoanelor în vârstă de 18 ani plus, cu un nivel de educație scăzut sunt expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, în comparație cu 10,5 % din persoanele din aceeași grupă de vârstă cu un nivel de educație terțiar (ridicat). Procentul corespunzător pentru persoanele cu studii medii a fost de 19,8 %.

Recomandări

Mulțumim, Klaus! Aroganța, lăcomia și servilismul au produs, în mod uimitor, speranță

În UE, aproape două treimi (65,2 %) dintre șomerii în vârstă de peste 18 ani au fost expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în 2022. 

Persoanele inactive (altele decât cele aflate la pensie) se confruntau cu al doilea cel mai mare risc pe baza unei analize în funcție de categoria profesională, 42,9 % dintre acestea fiind expuse riscului. Spre comparație, ponderea pensionarilor aflați la risc era de 19,1 %, în vreme ce ponderea persoanelor angajate era de 11,1 %. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro