ComenteazăÎn țara în care în fiecare an se aruncă echivalentul a o sută de mii de camioane cu mâncare, inițiativa Anei Maria Răducanu de a deschide un magazin zero waste pare o nebunie, o picătură în ocean. Dar fiecare picătură contează, dacă vrei să faci o schimbare, crede Ana Maria. Tânăra de 29 de ani lucrează de doi ani în Marea Britanie ca să strângă bani să deschidă magazinul care nu produce deșeuri. Și e la două luni distanță de a-și împlini visul.
“Va fi o gamă de produse alimentare și nonalimentare. La produsele alimentare intră cam tot ce înseamnă un regim zilnic pentru o persoană care are un regim vegetarian/vegan, vom avea legume, fructe, produse deshidratate, boabe, condimente, lactate vegetale, dulciuri. La produse nonalimentare vom avea produse de îngrijire personală, șampon, uleiuri, produse de curățenia casei, detergenți și soluții de curățare”, face o prezentare Ana.
Și, bineînțeles, în magazin se va încuraja ideea de refolosire a sacoșelor, sticlelor, tuturor recipientelor. Lumea întreagă se confruntă cu problema plasticului.
Ca să vă faceți o idee, în 1950 se produceau 1,5 milioane de tone de plastic, iar în 2015, 322 de milioane de tone.
“Port aceleași două tricouri și două perechi de pantaloni”
Așa că acțiunile fiecăruia dintre noi contează. De exemplu, Ana nu a mai cumpărat ceva care să conțină plastic de doi ani. “Am cumpărat ultima dată un șampon care era într-un recipient de plastic dintr-un oraș de aproape de unde sunt. Cu toate că în UK se colectează și plasticul, și cartonul și tot ce aș cumpăra s-ar duce în centrele de reciclare, când am cumpărat acel șampon, pentru că am fost nevoită, am convenit cu vânzătoarea, care era și producătoarea, să îi pot aduce sticla înapoi, să fie refolosită. M-am bucurat că ea a acceptat, altfel probabil n-aș fi cumpărat”, spune Ana.
Nici haine nu-și mai cumpără. Ultima oară și-a luat din România o pereche de pantaloni anul trecut. “Aici, în UK, port aceleași două tricouri și două perechi de pantaloni, dar aici sunt mereu la muncă și nu mă preocupă partea asta. Când vin acasă, am hainele vechi de acasă. Nu prea îmi mai cumpăr haine”.
Alegerea ei de a renunța la atât de promovatul “shopping” este legitimă în contextul în care industria textilă este a doua cea mai poluantă din lume, după cea petrolieră.
Conceptul “zero waste” este însă azi, în lumea în care trăim, greu de aplicat 100%. “Principiul zero waste este o aspirație. E mai mult un proces de a atinge un scop. Pe lumea asta nu sunt mulți oameni care reușesc să strângă tot gunoiul pe care îl produc într-un borcan. Sunt câțiva, sunt oameni care de ani buni nu mai aruncă nimic la gunoi și micile ambalaje sau etichete le păstrează într-un borcan și ăsta e tot gunoiul lor”, explică Ana.
Călătoria ei pe acest drum a pornit în urmă cu patru ani. A lucrat șase ani în domeniul educației, la Universitatea Alternativă, și acolo a început să se apropie de conceptul de viață simplă și cu respect pentru natură. Avea 25 de ani când a plecat în India și în multe locuri din Europa, a stat în ecovillage-uri unde oamenii trăiesc sustenabil de pe urma a ce cultivă sau construiesc.
Când m-am întors acasă, nu știam de unde să-mi fac cumpărăturile, de unde vin produsele respective, ce e în spate și oricum nu puteam să îmi fac cumpărăturile fără să generez gunoi în continuare. Știind modelul magazinelor zero waste, mi-am dat seama că pentru a putea să trăiesc ca om am nevoie de mâncare, să am cu ce să mă spăl pe cap, haine. Și m-am gândit cum ar fi să am tot ce am nevoie într-un singur loc. Automat așa s-a constituit magazinul, plecând de la nevoile de bază.
Ana Maria Răducanu, fondator Magazinul Zero Waste:
“În primul rând, trebuie să îți pese”
“Zero waste” sau viața fără deșeuri nu este un concept nou. Părinții noștri știu ce însemna să adune sticle și hârtie și să refolosească orice capăt de ață dintr-o gospodărie. Acum, când planeta abia respiră, sufocată de gunoi, redescoperim acest stil de viață.
Când produsele încep să se învechească, pot fi transformate în altceva, gătite sau conservate, să le dăm o formă ca ele să fie consumate la o dată anterioară fără să se strice. Dar pot fi și transformate în compost toate resturile alimentare.
Ana Maria Răducanu, fondator Magazinul Zero Waste:
“De exemplu dacă e să curățăm cartofi, cojile în loc să le aruncăm la gunoi ca materie organică și în loc ca ele să ajungă pe vreun câmp sau pe gropile de gunoi, preferăm transformarea în compost, iar asta va însemna pământ mult mai nutritiv și mai bogat. Pe când dacă se duc la groapa de gunoi, toată materia organică de la ghenă devine foarte toxică și elimină metan, care este de zeci de ori mai periculos decât dioxidul de carbon”, spune Ana.
Ca să fie sprijinită în deschiderea magazinului, Ana a lansat și o campanie de crowdfunding, care a avut succes și i-a confirmat faptul că piața din România are nevoie de așa ceva.
Trebuie doar să îți dorești să faci o schimbare, să fii mai bun cu natura care a fost atât de generoasă cu noi dintotdeauna. În cele două luni ale situației de urgență, am înțeles că multe lucruri dintre cele pe care le credeam vitale nu mai aveau rost. Am trăit, obligați, o întoarcere la simplitate. Întrebarea este dacă vom putea păstra acest stil de viață și când nu suntem obligați, dacă vom rezista la reclamele la cel mai nou și tare telefon sau la cele mai la modă haine și pantofi.
“În primul rând, trebuie să îți pese și asta nu e ceva care se învață, e ceva ce ține de inteligența emoțională a fiecăruia și cu cât reușim să avem inima deschisă și să putem să simțim durerea care există pe lumea asta, cu atât nu mai putem să facem aceleași alegeri”, spune ea.
Atunci când înțelegem că pentru hainele noastre de la Zara lucrează niște femei în niște condiții mizere, plătite cu nimic, care sunt bătute de soții lor acasă sau chiar de șefii lor la muncă, nu mai poți să cumperi. Nu mai poți să mergi și să pui mâna pe haina aia și să zici: vai, cât e de frumoasă. Pentru că simți toată durerea.
Ana Maria Răducanu, fondator Magazinul Zero Waste: