Guvernul României, avându-l vârf de lance pe Marcel Ciolacu, vede cum negocierile purtate pentru obținerea unui portofoliu de comisar cât mai relevant sunt pe cale să se transforme într-o mare înfrângere (o analiză pe larg e făcută de Sorin Ioniță, de la think tank-ul Expert Forum aici), în condițiile în care atât dorința de a avea un portofoliu economic relevant, cât și doleanța liberalilor de a avea extinderea sau agricultura, sunt obiective tot mai îndepărtate.

Privind obiectiv în anii care au trecut, de la portofoliul încredințat în 2007 României, pentru un rest de mandat în Comisia Barroso (2007-2009), când țara noastră a avut Multilingvismul, iar comisar a fost Leonard Orban, Bucureștiul a trimis primit poziții relevante, de interes.

În 2009, România l-a dat pe Dacian Cioloș pe funcția de comisar pentru agricultură. România e printre cele mai mari beneficiare ale Politicii Agricole Comune, fiind într-un pluton al statelor direct interesate de acești bani, alături de forțe ca Franța, Germania, Polonia, Italia.  

Concret, din PAC vin o parte din banii care sunt dați fermierilor ca sprijin în schimbul îngrijirii terenurilor lor agricole și al respectării standardelor privind siguranța alimentară, protecția mediului și bunăstarea animalelor. De asemenea, vin bani pentru modernizarea fermelor.

În 2014-2019, la România a ajuns portofoliul Dezvoltare Regională, comisar fiind Corina Crețu. Doar din Politica de Coeziune, România a atras în perioada 2014-2020 suma de 23,1 miliarde de euro.

Apoi, în perioada 2019-2024 a venit portofoliul Transporturilor, important pentru o țară care încă încearcă să-și dezvolte infrastructura, atât în materie de autostrăzi, dar și calea ferată plus partea maritimă.

De această dată, România se îndreaptă spre un portofoliu simbolic, deși era vizat un portofoliu european puternic în zona economică. Iar acest lucru are loc după o serie de bâlbe politice și cedări. În primul rând, premierul Marcel Ciolacu a făcut un pas în spate în ceea ce privește numele. Potrivit informațiilor Libertatea, Ciolacu a renunțat la Victor Negrescu pentru a trimite o femeie pe funcția de comisar, pentru a obține ulterior o serie de concesii de la Bruxelles în zona economică și pentru bunăvoință în raportarea la PNRR.

Potrivit Politico, Ursula von der Leyen a cerut statelor să trimită câte două propuneri, o femeie și un bărbat, dar doar una a trimis – Bulgaria. Mai mult, când a ajuns în situația disperată de a avea aproape un sfert femei, nu 50%-50%, von der Leyen a început presiunile pe doar cinci state, printre care și România. Iar România a cedat, la fel ca Slovenia, care zilele acestea și-a schimbat propunerea de comisar bărbat cu o femeie.

Anvergura propunerii și reprezentarea regională

O altă problemă e legată de puterea numelui propus. Multe state au trimis persoane foarte cunoscute la Bruxelles sau care au avut un cuvânt de spus în plan intern și european. Iar acest lucru se poate observa dacă ne uităm la o parte din funcțiile grele date către state care au fost după Cortina de Fier: Valdis Dombrovskis (propunerea Letoniei) e pe cale să primească funcția de vicepreședinte pentru extindere și reconstrucție a Ucrainei, Piotr Serafin (propunerea Poloniei) e varianta de comisar pe buget, Andrius Kubilius (Lituania), propunere pentru securitate, industria de apărare și spațiu. Ca să nu mai spunem de Kaja Kallas (care provine din Estonia), propunere pentru a fi șefa diplomației UE.

Și backgroundul profesional e diferit: Kallas a fost prim-ministru al Estoniei, Kubilius a fost prim-ministru al Lituaniei, Valdis Dombrovskis a fost prim-ministru al Letoniei, iar Serafin este ambasador al Poloniei la UE.

În schimb, funcția cea mai importantă deținută de Mânzatu a fost cea de ministru al fondurilor europene timp de câteva luni în 2019, în Cabinetul Dăncilă. Pe de altă parte, varianta Negrescu era ceva mai cunoscută, social-democratul fiind printre cei care au negociat majoritatea pentru validarea Ursulei von der Leyen ca nouă șefă a CE. Negrescu a fost ministru al afacerilor europene în perioada iunie 2017-noiembrie 2018, este europarlamentar la a treia legislatură și deține funcția de vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni (PES).

Nuanțări ale PSD pe subiect, PNL pregătește atacul la Guvernul Ciolacu

Reprezentanții PSD au fost rezervați pe subiectul noului portofoliu primit de România. Ciolacu a precizat că vor continua negocierile până săptămâna viitoare: „Am vorbit cu preşedinta Comisiei, continuăm negocierile. Suntem în zona să vedem ori luăm cu două direcţii generale… E foarte importantă osatura fiecărui portofoliu. Cu adevărat e tentant un portofoliu pe social mărit, cu locuinţe sociale, cu două direcţii generale în interiorul Comisiei unde acel comisar e decident. Este foarte tentant şi un comisar care are atribuţii în interiorul Comisiei. Vom cântări aceste lucruri. Preşedinta Comisiei a spus că îmi trimite toate informaţiile, fiindcă este şi un proces de negociere în interiorul Comisiei”, a afirmat Marcel Ciolacu, miercuri dimineață, potrivit News.ro.

Mai incisiv a fost Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European și fost favorit pentru funcția de comisar, dar care s-a lovit de preferința de gen a Ursulei von der Leyen.

„În momentul de față sunt mai multe portofolii vehiculate. Inițial se vorbea de portofoliul pentru coeziune, un portofoliu extraordinar de bun, însă acum mergem mai degrabă către această zonă socială combinată cu zona economică, fie pe zona de politici sociale, fie pe zona de antreprenoriat. Nu e un portofoliu la fel de relevant precum cel de coeziune, dar e un portofoliu care poate permite unui comisar activ să aibă rezultate pentru propria țară”, a afirmat Victor Negrescu într-o intervenție la B1TV.

„Premierul României împreună cu președintele României, conform Constituției, au această posibilitate de a negocia. Negociază, discută aproape zilnic cu Ursula von der Leyen în a prezenta argumentele României, pentru că de fapt nu este portofoliu dedicat unei persoane, este portofoliu dedicat țării noastre. Noi negociem în numele României, persoana este mai puțin relevantă în acest context, și sperăm să obținem un portofoliu bun, un portofoliu influent, așa cum a spus premierul României în declarațiile sale publice”, a completat Victor Negrescu.

În schimb, mai mulți politicieni de la vârful PNL au precizat pentru Libertatea că așteaptă oficializarea că România va primi funcția de comisar pentru muncă, apoi vor urma atacuri „foarte dure” la adresa Guvernului Ciolacu. Liberalii sunt supărați că nu a fost încercată negocierea pentru extindere, dar și ratarea variantei de mijloc, coeziunea, care e preconizată a merge la Raffaele Fitto, propunerea Italiei, potrivit Politico.

Foto: Dumitru Angelescu

Urmărește-ne pe Google News