Primul motor cu apa

Si pentru a nu exista dubii, omul, reintors in tara, si-a alimentat motorul, in forma de macheta finala, l-a pornit si a filmat ceea ce se intampla. Rezultatul: motorul cu apa functioneaza! Consuma 10 litri de apa la o ora si dezvolta, deocamdata, 5 cai putere. Urmatorul pas va fi scoaterea la vanzare a obiectului, prin Bursa Romana de Marfuri. Concret, inventia se refera la un motor cu explozie interna, in doi timpi, care foloseste drept combustibil apa. Motorul cu apa al lui Rusetel, unicat la nivel mondial, elimina total consumul de combustibil fosil si are dimensiunile unui motor de Dacie. Energia folosita rezulta din spargerea moleculei de apa in atomi de hidrogen si oxigen la contactul lichidului pulverizat peste o suprafata incandescenta, in interiorul cilindrilor motorului. Fenomenul fizic este cunoscut sub numele de calefactie. Motorul poate fi folosit in domeniul transporturilor terestre si navale, in locul turbinelor din termocentrale si chiar al centralelor atomo-electrice. Ideea de a realiza un motor cu apa i-a venit cu multi ani in urma, la scoala profesionala CFR Grivita. Aici a facut primul contact cu ceea ce se cheama „tehnologia de a produce abur”. A facut apoi parte din prima generatie care a absolvit scolile de conductori pentru locomotive Diesel, Diesel-electrice si electrice din Brasov si apoi din Craiova, care l-a apropiat si mai mult de „teoria aburului”. La Craiova, Rusetel a avut ocazia sa cunoasca un profesor de chimie, pe nume Ionescu, care fusese inginer in armata celui de-al III-lea Reich. Acesta l-a invatat cateva chichite ale tehnologiei aburului, folosite de armata lui Hitler in timpul celui de-al II-lea razboi mondial. „De la profesorul Ionescu am luat primele lectii despre metodele de a produce abur mult cu agent termic putin. Unele dintre aceste lectii le-am experimentat in laboratoarele de la Craiova.” A urmat studierea „cazanului Traian Vuia”, sau „cazanul cu abur in regim instantaneu”, o inventie a celebrului constructor de avioane, care e folosita inca la locomotivele Diesel-electrice pentru incalzirea vagoanelor. „Proiectul motorului meu a fost gata in 1980, cand am cerut inscrierea lui la Oficiul pentru Inventii si Marci. Nu mi s-a dat brevetul, in schimb, am fost trimis la Biroul pentru Dosare Secrete, care l-a verificat si mi-a propus sa-l cesionez statului. Am refuzat”, isi aminteste Mihai Rusetel. A lucrat insa mai departe pentru imbunatatirea proiectului initial. Pana in 2001 a realizat 3 machete „de control”, dupa care a depus cererea de brevetare. In ianuarie 2001 a obtinut documentul oficial. Imediat a inceput construirea celei de a patra machete, imbunatatita. In cursul acestui an Rusetel a fost selectat de Guvernul Romaniei sa participe la Salonul de Inventica din Geneva, unde a primit medalia de bronz. Statul roman nu l-a mai ajutat insa sa-si faca prototipul, asa cum promisese. Asa ca Rusetel s-a apucat de lucru prin puteri financiare proprii. Motorul cu apa al lui Rusetel arata ca orice motor de masina in doi timpi. Are doi cilindrii doua pistoane etc. Combustibilul este reprezentat insa de apa pulverizata de catre injectoare pe suprafata interioara a capatului de cilindru incalzita pana la incandescenta de o rezistenta electrica. In momentul pulverizarii apei pe metalul incandescent se produce explozia prin transformarea brusca a apei in abur si totodata datorita spargerii moleculei de apa in atomi de hidrogen si oxigen. Hidrogenul arde instantaneu in mediul oxigenat si produce ridicarea temperaturii interioare din camera de explozie. Presiunea capata astfel valori foarte mari si se realizeaza un lucru mecanic de valoare ridicata care impinge cilindrul catre exterior. Acesta misca arborele cotit prin biele. Intrucat motorul cu apa este conceput cu dubla actionare, respectiv un cilindru mobil are doua pistoane si actioneaza doi arbori cotiti prin miscari inainte si inapoi ale celor doua biele, lucrul mecanic este dublu pe ansamblu, inlaturandu-se doi timpi morti aferenti ciclului de functionare specific motorului in 4 timpi. „Alimentarea cu energie electrica, pentru incalzirea rezistentelor, o fac cu o baterie de masina normala. Macheta pe care am probat-o dezvolta o putere de 5 cai si consuma 10 litri de apa la o ora de functionare pe standul de lucru. Pana pe 1 mai intentionez sa termin prototipul, care va dezvolta o putere de 100 de cai, adica va fi un motor comercial. Asta e tot. Estimez ca pentru un autoturism echipat cu motorul cu apa costurile de productie vor fi cu 20-30% mai mici decat pentru cele cu benzina. Nu mai spun despre pretul combustibilului”, explica inventatorul. Intre timp, a inceput sa fie contactat de persoane interesate de obiectul la care lucreaza. „Recent, cineva, reprezentantul roman al unei firme straine, m-a contactat si mi-a cerut sa scot motorul din tara, prin Bulgaria, noaptea. Rechinul acela avea impresia ca s-a intalnit cu vreun naiv, sa-i fure inventia si sa dispara cu ea. M-a pus insa pe ganduri aceasta invitatie nelalocul ei. Mi-am filmat motorul functionand, apoi l-am desfacut si tin bucatile ascunse. Cine vrea sa vada obiectul functionand urmareste filmul, apoi, daca vrea sa intre in afacere, incheiem un contract, ii fac motorul conform brevetului, asa cum e si pe caseta, si ne vedem de treburi, conform legii. Din punctul de vedere al afacerii, deocamdata am vorbit la Bursa Romana de Marfuri, unde mi s-a spus ca pot vinde prin licitatie obiectul la stadiul actual, pornind de la suma de 50 de milioane de dolari. Cu acesti bani pot sa cotinui cercetarile pentru a-mi aduce motorul la parametrii de putere optimi”, ne-a spus inventatorul. Exista insa si intentii bune fata de inventia sa. Institutul National de Inventica, de pilda, i-a comandat lui Rusetel un … „Program pentru conversia motoarelor clasice de la petrol la apa”. Cu acest program, Mihai Rusetel ar putea atrage in Romania, anul viitor, fonduri Phare substantiale.