”Cine sunt? Sunt domnul Țucu Ion”, spune omul, apăsând cuvântul ”domnul”. De dimineață s-a postat în fața leilor cu coame strălucitoare care veghează poarta palatului suflat cu aur de 24 de carate.
Are nevoie de ceva bani ”dacă o vrea Dumnezeu!” pentru a merge la medic. Durerea de spate l-a răzbit, nu mai poate suporta. Cu mâinile la spate, mai face câțiva pași pe trotuar, în fața imobilului de la numărul 1 de pe Aleea Alexandru.
Se oprește lângă un lucrător de la salubritate, care trece cu un tomberon pe roți, cu mătură și lopată, pentru curățenia zonei. ”O veni astăzi?”, întreabă ”domnul Țucu”. Lucrătorul de la salubrizare, îmbrăcat în roz, în contrast puternic cu negrul sutanei lui Țucu, stă puțin descumpănit, se uită lung la pustnic. ”S-ar putea” – răspunde până la urmă ”salubrizarea”, ”… sau poate că nu…”
Pustnicul Ion dă din cap că înțelege, dar nu este clar ce a înțeles. Apoi se întoarce în fața porții cu lei auriți și se pune pe așteptat. Cât? ”Cât o vrea Dumnezeu”. Fie că stă în pădure, la ferma Boja, fie că stă în fața palatului lui Gigi Becali, tot pustnic se cheamă că este.
”Ce vârstă aveți?” ”… Septembrie… 57 …” ”Aveți 57 de ani?” ”…Septembrie, 57….”. Nu știe ce vârstă are, știe doar să spună că s-a născut în septembrie 1957.
Pentru anul 2018, își dorește să fie pace, iar oamenii să aibă ”credință tare în Dumnezeu”. Cât despre Gigi Becali, se știe că uneori dă bani, alteori nu, depinde de moment.
Dacă nu avea numărul poștal 1, Gigi Becali nu cumpăra palatul
Palatul aurit, care are adresa Aleea Alexandru nr. 1, a fost construit în 1920, de avocatul Iancu Manu, din zestrea soției sale, Zeta Cantacuzino, fiica fratelui lui Cantacuzino ”Nababul”. Este copiată după Muzeul Rodin din Paris.În 1932, clădirea a fost cumpărată de industriașul Max Auschnitt. După Naționalizarea din 1948, palatul a fost reședința primului-ministru Petru Groza, casă de oaspeți și, mai târziu, sediul Ambasadei Argentinei. După ce a achiziționat clădirea, de la moștenitorii industriașului Max Auschnitt, cu 7 milioane de euro, Becali a renovat-o cu ajutorul studenților de la Facultatea de Arte Plastice, îndrumați de arhitectul Camil Roguski.
Cele peste 20 de camere au fost împodobite după moda anilor ’30, cu pereți poleiți în aur de 24 de carate, draperii cu ciucuri, covoare persane, candelabre, tablouri cu teme biblice și icoane de dimensiuni impresionante.
„Palatul Becali”, așa cum îi place proprietarului să-l numească, a îndeplinit diverse roluri, de la biroul personal al latifundiarulul, la sediul central al PNG sau sală destinată conferințelor de presă despre echipa Steaua. Conform propriei declarații, dacă nu era la numărul 1, pe Aleea Alexandru, Gigi Becali nu ar fi cumparat-o.
Citește și: