8 comentariiAsociația Declic a dat în judecată Guvernul României, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Energiei, precum și pe prim-ministrul Nicolae Ciucă, ministrul mediului și ministrul energiei pentru ca aceștia să ia măsurile necesare în vederea reducerii cu minimum 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030.
Este primul proces pe climă din România, conform Asociaţiei 2Celsius. Organizațiile 2Celsius și Bankwatch Romania sunt intervenienți în dosar, adică cineva care intervine în proces pentru a-și apăra un drept propriu sau pentru a sprijini apărarea altuia.
Dosarul a fost înregistrat pe 31 ianuarie 2023, iar pe 10 aprilie, Curtea de Apel Cluj a respins excepţiile ridicate de ministere şi a dispus începerea judecăţii pe fond, conform Hotnews. Următorul termen de judecată va fi pe 22 mai.
De Ziua Pământului, sărbătorită astăzi, pe 22 aprilie, la nivel global, Libertatea a discutat cu Raul Cazan, președintele organizației 2Celsius și cu Roxana Mândruțiu, avocata reclamanților, despre semnificația acestui proces.
Ce cer reclamanții
Conform avocatei Roxana Mândruțiu, asociațiile cer obligarea Guvernului României, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerului Energiei:
- „Să ia toate măsurile necesare în vederea reducerii cu minim 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030, respectiv atingerii neutralității climatice până în anul 2050”;
- „Să ia toate măsurile necesare în vederea creșterii ponderii regenerabilelor din consumul final de energie la 45% și creșterii eficienței energetice cu 13% până în anul 2030”;
- „Să adopte în maximum 30 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii planuri concrete și coerente în vederea combaterii schimbărilor climatice, precum și mecanisme anuale de monitorizare și raportare a progresului în atingerea acestor obiective”.
„Un transfer al poluării din vest în est”
„Procesul are o viziune relativ largă, adică se referă la reducerea emisiilor în general pe România, însă ceea ce ne interesează pe noi, ca asociație, e mai ales partea legată de transporturi”, precizează Raul Cazan, președintele organizației 2Celsius.
România este în continuare un cimitir al mașinilor second-hand aduse din străinătate, importurile lor fiind încurajate de politicile fiscale şi programele guvernamentale, spune activistul.
„Încă din 2017 încercăm să găsim o cale prin care să oprim sau să limităm importurile de mașini second-hand din Occident. Pentru că asta e de departe sursa cea mai scârboasă de poluare a aerului și de emisii de CO2, care contribuie imens la schimbările climatice”, motivează el.
- Transportul a fost sursa a circa un sfert din totalul de emisii de CO2 din UE în 2019. Dintre acestea, 71,7% au provenit din transportul rutier, conform unui raport al Agenției Europene de Mediu.
Peste 200.000 de mașini vechi intră în România pe an, explică Cazan. „Vârful de intrări a fost atunci când guvernul deghizat Dragnea, începând cu 2017, a tăiat taxa la înmatriculare, timbrul de mediu. În anul acela au intrat vreo 550 de mii de mașini atunci, deci peste o jumătate de milion de mașini vechi în România, din care vreo 300 și ceva de mii erau numai dieseluri puturoase”.
Cele mai multe dintre mașinile second-hand importate sunt din Germania, adaugă el.
„Chestia asta e dumping al poluării, transfer al poluării din vest către est, clar”, spune activistul.
„Marea problema aici nu-i nici statul român, de fapt, și nici perversitatea nemților sau a Uniunii Europene. Suntem parte din piața unică, motiv pentru care ai niște mijloace de manevră destul de limitate, dacă nu chiar foarte limitate. Deci politicele tale publice trebuie să fie extrem, extrem de inteligente, astfel încât să reușească să ocolească demența asta a pieței unice, a pieței libere”.
Contextul internațional
Procesul început la Cluj face parte dintr-un șir de litigii strategice la nivel internațional pe teme de climă, explică Raul Cazan.
„Ne legăm de toată țesătura asta de litigii strategice care se întâmplă în Europa”, adaugă el. „Litigiul strategic era o chestie care în România lipsea complet”.
„Nu contează dacă câștigăm sau pierdem, trebuie să utilizăm absolut toate căile”, precizează activistul. „Urgența climatică este probabil cea mai mare problemă globală a prezentului”.
„În 2018 am participat în ceea ce se numea Peoples Climate Case, prin care mai mulți oameni din Europa au dat în judecată Uniunea Europeană, reprezentată prin Parlamentul European și Consiliul European. Și la vremea respectivă am cerut nici mai mult, nici mai puțin decât ca limita de emisii să fie 55% până 2030. În esență noi ceream ca Acordul de la Paris să fie satisfăcut, din perspectivă europeană, prin reducerea emisiilor până în 2030 în proporție de 55%”, povestește Raul Cazan.
Reclamantul din România era un cioban din Ardeal, Petru Vlad.
În același an, au început mișcările de stradă pentru mediu, continuă Cazan. „Tinerii de liceu francezi, germani ies pe străzi, începe Fridays for Future. Moment din care, dintr-odată, interesul începe să explodeze la nivel european. Primim telefoane de la Comisia Europeană, de la parlamentari europeni, Climate Action Network ne ușura intrarea în instituțiile europene. Cu mișcările de stradă ale tinerilor, dintr-odată, politicienii de la Bruxelles au început să se deschidă către tema asta. M-am și speriat. Până alaltăieri erați negaționiști. Dintr-odată, tot spectrul politic din Parlamentul European, cu excepția fasciștilor și demenților erau de acord, cel puțin, cu baza științifică a schimbărilor climatice”, povestește el.
Au pierdut procesul, dar din punct de vedere politic, a fost un câștig, consideră activistul. „Faptul că apare Fit for 55, că se ia un boost, îi dă o accelerare Green Deal-ului. Fit for 55 este fix asta, că până în 2030 trebuie să reducem emisiile la nivel european cu 55%. Practic noi am câștigat, politic vorbind”.
Procesul împotriva Primăriei București
La nivel național, asociația a dat în judecată, împreună cu alte ONG-uri, Consiliul General al Municipiului București pentru a obține anularea unei hotărâri de consiliu prin care fusese aprobat „Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) în Municipiul București 2018-2022”.
„Am dat în judecată împreună cu Ecopolis și câțiva primăria generală pentru calitatea aerului. La vremea respectivă ne ajuta și Clientearth. Am câștigat procesul, am anulat PICA în instanță și a început tărăgănarea la infinit. De câteva luni, oricum, PICA a expirat. Acum ei trebuie să facă un nou plan integrat de calitate a aerului”, precizează Cazan.
Activistul de mediu spune că interesul pentru subiecte de mediu în România rămâne scăzut pentru că cercetarea pe acest subiect lipsește, dar și din cauza „deficitului democratic”.
„Oamenii nu se implică în societate și asta nu e vina lor, ei trebuie să se implice în niște structuri care deja există, care sunt organice, care merg de la sine, cum ar fi rețele ale societății civile, comunități locale bine înfipte. E o stare așa de tristețe prelungă, văzând că toți sunt victime cu capul plecat ale marilor companii și ale unui stat rapace”, adaugă el.