O piesă gigantică, de 1.250 de tone, a fost montată marți, 26 mai, în reactorul pe fuziune care se realizează la Cadarache, în sudul Franței, potrivit site-ului ITER.
Acesta este un moment istoric, fiind prima componentă de importanță majoră montată în reactor și punctul culminant al unui efort internațional de zece ani.
Centralele nucleare actuale folosesc fisiunea nucleară, adică ”spargerea” atomilor, în vreme ce reactoarele pe fuziune utilizează un fenomen care are loc în interiorul stelelor, când atomii de hidrogen fuzionează între ei și rezultă heliu și vaste cantități de energie.
Cum arată un criostat
În cei zece ani a fost proiectat, realizat, furnizat și asamblat criostatul, una dintre componentele cruciale ale viitorului reactor pe fuziune.
Acesta are 30 de metri înălțime și un diametru tot de 30 de metri. Criostatul, acționează ca un termos, izolând câmpurile magnetice de mediul exterior, la temperaturi extrem de joase.
Criostatul a fost realizat în India, de compania Larsen & Toubro. Primele elemente ale sale au fost furnizate în anul 2015, iar cele pentru baza sa au fost livrate la finalul anului trecut.
Scenă desprinsă dintr-un film de Steven Spielberg
Pe măsură ce piesa cobora către locul ei, o scenă dintr-un film de Steven Spielberg era în mintea tuturor, descriu momentul cei de la ITER.
Cinefilii își pot reaminti partea de final a peliculei “Întâlnire de gradul trei”, realizată în anul 1977. În acea secvență, o navă spațială plutește deasupra unei mulțimi împietrite de ingineri și cercetători. Nava arăta ca o farfurie zburătoare, iar mai multe lumini ieșeau din corpul său.
Martorii scenei aveau, în film, un sentiment intens de uimire și așteptare: o nouă eră venea asupra umanității.
Nu numai că piesa montată marți în reactor seamănă cu nava respectivă, dar și importanța este similară, marcând un moment de cotitură pentru fuziunea nucleară.
Și asta pentru că prin furnizarea de energie curată, sigură și nelimitată, fuziunea nucleară are potențialul de a schimba cursul umanității.
Acuratețe de milimetri
Pregătirea montării a durat o săptămână. Baza a fost asamblată într-un cadru metalic rigid. Tehnicienii au trebuit să fie siguri că, odată ridicată piesa, aceasta nu se deformează decât în marjele de toleranță.
Întâi a fost ridicată la câțiva centimetri, apoi câțiva metri. Toate aceste mișcări au fost întrerupte pentru cercetări metrologice, astfel încât oamenii de știință să fie siguri că realitatea din teren este similară cu planurile de ani buni.
Și a fost. Marți dimineață, experții erau siguri că operațiunea în sine de mutare poate începe. Este vorba de o “călătorie” de 110 metri, dintr-o parte a clădirii în alta, trecând peste două echipamente de 20 de metri înălțime, până la deschiderea circulară a reactorului.
Acolo, una dintre cele mai delicate faze a fost coborârea criostatului în învelișul de beton de formă cilindrică, pentru ca, în final, piesa să fie amplasată cu o acuratețe de milimetri, potrivit site-ului ITER.
Înainte de operațiune, Bernard Bigot, directorul general al ITER, a spus:
“Momentele următoare vor rămâne în mințile și memoriile noastre, ale tuturor. Ceea ce veți realiza astăzi, ca o echipă, este ceva ce nu a mai fost făcut niciodată în istorie și, deși ați repetat-o de multe ori, va fi o operațiune unică”.
Puterea stelelor
Consorțiul internațional vrea să realizeze un reactor de 500 MW pe fuziune nucleară.
Acesta este un fenomen care se petrece în nucleul stelelor. Mai exact, atomii de hidrogen fuzionează între ei și se transformă în heliu. În timpul procesului, cantități imense de energie se degajează.
Fuziunea se poate face între doi izotopi de hidrogen, respectiv deuteriu și tritiu.
Trei condiții trebuie îndeplinite pentru ca fuziunea să aibă loc într-un reactor: temperatura să fie de 150 de milioane de grade Celsius; plasma trebuie să fie suficient de densă pentru a exista coliziuni de particule; plasma trebuie menținută, deoarece are tendința de a se extinde și a se disipa.
Într-un reactor pe fuziune de tipul Tokamak sunt folosite câmpuri magnetice foarte puternice pentru a ține plasma sub control.
Construcția în sine a reactorului a început în anul 2013, iar costurile erau estimate la 14 miliarde de dolari în anul 2015.
Reactorul ar urma să fie gata în 2025.