Peste 150.000 de certificate de integritate comportamentală a eliberat Poliția Română anul trecut, în baza Legii Registrului Agresorilor Sexuali. Cu aceste documente, cei care vor să lucreze în grădinițe, şcoli, licee, spitale, în instituții de protecție socială sau în alte locuri unde ar intra în contact cu copii sau cu persoane vulnerabile pot face dovada, o dată la 6 luni, că nu sunt înscrişi în Registru. 

Anul trecut, două din cele peste 150.000 de certificate au fost eliberate, curate, pe numele unui profesor din Constanța. E primul care a obținut în instanţă radierea din Registrul Agresorilor Sexuali. 

Eliminat din Registru, cu două articole din lege

În iunie 1998, bărbatul a fost condamnat definitiv de Tribunalul Constanța la 4 ani de închisoare, pentru coruperea sexuală a minorilor şi violare de domiciliu. 

9 ani mai târziu, el a obținut în instanță reabilitarea judecătorească, iar trecutul i-a fost „şters” din cazier. S-a angajat în învățământ, iar în 2019 şi 2020, a primit de la IPJ Constanța trei adeverinţe în care era notat că „nu figurează în evidenţe cu menţiuni care pot face obiectul Registrului”.

În iulie 2021 însă, după ce Registrul Agresorilor Sexuali a devenit operațional, bărbatul a cerut un certificat de integritate comportamentală şi a aflat că e înscris în registru, din cauza condamnării din 1998. Poliția a refuzat să-i şteargă datele, iar în august 2021 bărbatul s-a adresat instanței.

La proces, Poliția Română a explicat că, în cazul celor care au scăpat de cazier, „înregistrarea în Registru se face şi prin preluarea informaţiilor aflate în evidenţele operative şi evidenţele speciale ale poliţiei”.

Dar judecătorul a decis că, pentru persoanele care au fost condamnate, legea prevede foarte clar că „înregistrarea în Registru se face automat, prin preluarea informaţiilor introduse în evidenţele cazierului judiciar”. În plus, tot în lege se spune că „după operaționalizarea Registrului, toate persoanele aflate în evidențele cazierului judiciar și care îndeplinesc cerințele prevăzute de prezenta lege se înscriu și în Registru”. 

Instanţa consideră că înregistrarea reclamantului în Registrul prevăzut de Legea nr. 118/2019 nu s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale, câtă vreme acesta nu mai era înscris în cazierul judiciar la data operaţionalizării Registrului.   

Sentința Judecătoriei Mangalia:

În decembrie 2021, Judecătoria Mangalia a hotărât că bărbatul trebuie să fie scos din Registrul Agresorilor Sexuali. 

Nu e singura decizie judecătorească de acest fel; pe portalul de jurisprudență au fost publicate alte cinci verdicte similare. 

Judecătoria Panciu: Nu s-a respectat legea

Unul dintre verdicte a fost pronunțat, în noiembrie anul trecut, când Judecătoria Panciu a decis radierea din registru a altui bărbat, care în 1979 a fost condamnat la 2 ani de închisoare, pentru tentativă de viol şi lipsire de libertate. 

Judecătorul a precizat, în motivarea deciziei sale, că „înregistrarea în Registru s-a efectuat fără a se respecta dispoziţiile legale, în condiţiile în care reclamantul nu mai era înscris în cazierul judiciar la data operaţionalizării Registrului”. 

Zilele trecute, într-un alt dosar, Judecătoria Panciu a pronunțat încă o decizie similară. De data aceasta, cel care a cerut şi a obținut ştergerea din Registrul Agresorilor Sexuali fusese condamnat în 1974, la 9 luni de închisoare, pentru tentativă de viol.   

Când te şterge poliția din Registru

Pentru cei deja înscrişi în Registru, legea prevede că „scoaterea din evidența cazierului judiciar nu produce efecte”, iar „grațierea, prescripția executării pedepsei, amnistia sau reabilitarea nu conduc la scoaterea acestora din evidența Registrului”.

Poliția poate să şteargă numele unor persoane din Registru atunci când faptele săvârșite de ele au fost dezincriminate, când procurorii dispun clasarea sau renunțarea la urmărirea penală, ori dacă instanța decide, definitiv, achitarea sau încetarea procesului penal. 

Mai pot fi radiați din Registru, după 10 ani, cei care au primit o hotărâre definitivă de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei.

Eliminarea din evidențele poliției se face şi după ce au trecut 20 de ani de la data introducerii în Registru (pentru cei cu pedepse de cel mult 5 ani de închisoare) sau la împlinirea vârstei de 85 de ani (pentru cei cu pedepse de peste 5 ani de închisoare).

Judecătoria Arad: „E o veritabilă aplicare retroactivă a legii”

Un bărbat din Gorj a primit vestea că e în Registrul Agresorilor Sexuali pentru că, în 1979, a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru tentativă de viol, perversiune sexuală şi lipsire ilegală de libertate.

Anul trecut, bărbatul a mers la Judecătoria Arad şi a cerut să fie şters din Registru. Totul s-a întâmplat acum patru decenii, a explicat el, iar supunerea lui la obligaţii şi la măsuri de supraveghere e nejustificată, în condiţiile în care chiar legea prevede că, pentru cei cu pedepse sub 5 ani de închisoare, „scoaterea din registru se dispune când au trecut 20 de ani de la data introducerii în Registru”.

În decizia pronunțață în noiembrie anul trecut, instanța a menționat că înscrierea în Registru „are în vedere o starea de pericol actuală”, ce „derivă din persoana condamnatului”, „neurmărind calificarea infamantă sau stigmatizarea subiecţilor vizaţi”. 

Dar, observă judecătorul, dacă scoaterea din Registru se face după 20 de ani de la înregistrare, considerându-se că s-a redus riscul de recidivă, ce sens mai are trecerea în Registru a celor condamnați cu peste 20 de ani în urmă, care nu au recidivat între timp? 

„Un asemenea demers ar reprezenta o veritabilă aplicare retroactivă a legii, prohibită în sistemul nostru de drept”, apreciază magistratul. El a adăugat că, în cazul bărbatului condamnat în 1979, „intervalul de timp de 20 de ani, în care ar fi urmat să fie monitorizat, apare ca împlinit”. 

Procurorii au contestat soluţia dată de Judecătoria Arad, care a admis scoaterea din Registru. În ianuarie anul acesta, Tribunalul Arad a menținut decizia, care a devenit definitivă. 

Tribunalul Bucureşti: „Poliția a aplicat legea defectuos”

Tribunalul Bucureşti a decis radierea din Registru şi a unor persoane condamnate mai recent. 

În iunie anul trecut, instanța a hotărât că nu e necesară menținerea în evidențele poliției a unei femei care, în noiembrie 2014, a fost condamnată la 1 an şi 8 luni cu suspendare, pentru trafic de persoane. Femeia a fost acuzată că a sprijinit un grup de criminalitate organizată care racola tinere şi le ducea în Grecia, pentru a le exploata sexual.   

Tribunalul Bucureşti a apreciat că înscrierea ei în Registru „este justificată”, dar „organele de poliție au aplicat în mod defectuos dispozițiile legale”, pentru că, în acest caz, suspendarea executării pedepsei echivalează cu „amânarea aplicării pedepsei”, iar polițiştii „aveau obligația de a o înscrie pe petentă în Registru pe o perioadă de 10 ani, iar nu de 20”.

Judecătorul a precizat că „viciul a fost cauzat de lipsa dispozițiilor tranzitorii și de neconcordanța instituțiilor penale aplicabile”, însă această „neregularitate nu poate persista, prin validarea indirectă de către instanța de judecată”.

Tribunalul Bucureşti: „Riscul recidivei e inexistent”

În noiembrie anul trecut, tot Tribunalul Bucureşti i-a dat câştig de cauză altei femei care, în 2012, a fost condamnată, pentru aderare la un grup infracțional organizat şi proxenetism cu victime minore, la 3 ani cu suspendare. 

Potrivit DIICOT, ea a făcut parte dintr-un grup de crimă organizată care se ocupa cu exploatarea sexuală a unor tinere (trei dintre ele, minore) într-un club de noapte din Bucureşti. Printre clienți erau şi polițiști.

Trimisă în judecată, alături de alți şapte inculpați, printre care şi un interlop din clanul Cămătarilor, ea a primit o pedeapsă cu suspendare pentru că, au motivat judecătorii, nu avea antecedente penale şi a fost prezentă la toate termenele din proces. În 2017, a fost reabilitată. 

După ce a aflat că e în Registrul Agresorilor Sexuali, a cerut să i se şteargă numele. Iar Tribunalul Bucureşti a apreciat că, dacă timp de 9 ani, ea nu a mai comis nicio infracțiune, „scopul avut în vedere, respectiv prevenirea săvârşirii a unor noi fapte penale, nu este proporţional cu ingerinţa adusă contestatoarei în dreptul la viaţă privată, riscul recidivei fiind inexistent”. 

Rămas în Registru, a cerut ajutorul CCR

În alte cazuri însă, instanțele au respins cererile de radiere din Registru. Asta i s-a întâmplat şi unui bărbat din Cluj, care a fost condamnat la 4 ani de închisoare, pentru viol, în 1980. 

În iulie 2021, el a fost anunțat că trebuie să se prezinte periodic la poliție. A cerut Judecătoriei Cluj-Napoca să fie scos din Registrul Agresorilor Sexuali, dar solicitarea i-a fost respinsă. „Înscrierea în registru nu atrage niciun fel de interdicție, incapacitate sau decădere”, „drepturile reclamantului nefiind restrânse”, notează judecătorul, în sentința din februarie 2022.

Instanţa i-a admis însă bărbatului cererea de sesizare a CCR. El reclamă că Legea 118/2019, după care funcționează Registrul, încalcă articole din Constituție care se referă la neretroactivitatea legii, egalitatea în drepturi, libertatea individuală, dreptul la liberă circulaţie şi restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.  

Cauza lui, aflată acum în faza de raport, a fost înregistrată la CCR în martie anul trecut. E unul din cele 22 de dosare în care se cere verificarea constituționalității Legii 118/2019.

Ce se reclamă în dosarele de la CCR

Cei care s-au adresat Curții Constituționale a României spun că le sunt încălcate următoarele drepturi:

  • Înscrierea în Registru instituie măsuri asemănătoare celor de la controlul judiciar; restrânge dreptul constituțional la liberă circulație şi afectează viața intimă, de familie și privată, dar şi dreptul la demnitate și la propria imagine, pentru că „înscrierea în registru și obligațiile percepute vor duce la afectarea percepției despre reclamant”. (sesizarea CCR admisă de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti)
  • Obligaţia de înscriere în Registru a tuturor celor celor care au comis infracțiuni sexuale, indiferent când, încalcă „principiul constituţional al neretroactivităţii legii (o lege nu poate produce efecte și pentru trecut – n.r.) şi cel al legalităţii” (sesizarea CCR admisă de Judecătoria Arad).
  • Legea instituie „măsuri de control pe perioade lungi (10 ani, 20 de ani sau pe viață – n.r.), fără a face distincție între condamnările persoanelor, sub aspectul duratei ori formei de executare”. (sesizarea CCR admisă de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti)
  • „Instituirea unui program de supraveghere deosebit de intruziv şi a unui nivel al obligaţiilor deosebit de ridicat, care restricţionează sever posibilităţile de viaţă ale subiectului, pot avea semnificaţia unui prejudiciu constituţional, întrucât lipseşte de conţinut instituţia reabilitării şi instituie în mod implicit o formă suplimentară de sancţionare a persoanelor condamnate pentru aceste categorii de infracţiuni”. (sesizarea CCR admisă de Judecătoria Arad)

CEDO: „Descurajează recidiva și ajută poliția”

În Franța, unde există un Registru al Agresorilor Sexuali similar (FIJAIS), un bărbat a mers până la CEDO ca să reclame încălcarea drepturilor. 

El a violat un copil de 15 ani şi a fost condamnat la 15 ani de închisoare, în 2003. Doi ani mai târziu, a fost informat că e înscris în FIJAIS. A reclamat la CEDO că sunt încălcate art. 7 („nicio pedeapsă fără lege”) şi art. 8 („dreptul la respectarea vieții private şi de familie”) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

După ce a analizat cazul, CEDO a hotărât că înscrierea persoanelor în FIJAIS are ca scop principal „prevenirea recidivei. Faptul că poliția, jandarmeria și autoritățile judiciare cunoasc adresa unei persoane condamnate, pentru că ea e înscrisă în FIJAIS, duce la descurajarea recidivei și ajută poliția în anchete”. 

Judecătorii de la CEDO au mai precizat că înscrierea în FIJAIS nu poate fi considerată o sancțiune sau o „pedeapsă”, în sensul art. 7 din Convenție.    

În aceea ce priveşte art. 8 din Convenție, CEDO a decis că înregistrarea persoanelor în FIJAIS „reflectă un echilibru just între interesele private și cele publice, care sunt concurente, iar statul pârât (Franța – n.r.) nu și-a depășit marja acceptabilă de apreciere în cauză”.

Curtea a decis că francezului nu i-a fost încălcat niciun drept din Convenție şi i-a repins plângerea, ca indamisibilă.

Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!

Urmărește-ne pe Google News