Gambino, primul traficant condamnat pentru ucidere, după moartea unui tânăr consumator de etnobotanice. „Oameni care pentru 20 de lei îi bagă în mormânt pe alții” 

• „Narcos de România” este serialul prin care Libertatea arată amploarea fenomenului drogurilor în țară, precum și impactul – uneori fatal – asupra consumatorilor. 
• În primele două episoade, ziarul a relatat despre metodele prin care traficanții introduc droguri ilicite pe piața din România, prețul acestor droguri și tehnica dealerilor de a le vinde clienților. 

Într-o zi de miercuri, pe 17 februarie 2021, Alex V. a fost adus cu salvarea la Spitalul Judeţean de Urgenţă Braşov. Era în stare de comă. Cu puţin timp înainte, băiatul consumase etnobotanice, iar medicii au vrut să afle ce substanţe îl aduseseră în acea stare. 

„Dacă aud că ai mințit, te bat”

A doua zi, medicii au trimis probe de sânge și de urină la INML. Cei de aici însă au anunțat că nu pot verifica prezenţa noilor substanțe psihoactive (NSP) ce intră în compoziţia etnobotanicelor. 

Pe 23 februarie 2021, Alex a murit. Medicii au insistat să afle ce fel de drog i-a provocat decesul şi au prelevat probe din organe, sânge şi fire de păr. Cazul a ajuns imediat şi la procurori, iar prietenii victimei au avut convorbirile interceptate. A doua zi după moartea lui Alex, doi dintre ei vorbeau la telefon:

Recomandări

ANALIZĂ Scenariile pentru noul Guvern după suceala PSD în doar 16 ore

Matei*: „Dacă te cheamă cineva şi dai declarație, vezi să zici adevăru, că dacă aud că ai mințit, că nu ştim nimica, te bat eu. (…) Că p-ăla l-a băgat în mormânt, ăla nu merită… (…) Deci nu me… deci nu merită să fii băiat. (…) Zici adevăru. Da, domne, ştiam că cumpără de la ăla”.

Răzvan*: „Da, Matei. Da. Ştiu. Oricum eram conștient şi o gândeam în mintea mea că, dacă mă cheamă şi aşa, nu o să tac din gură, chiar nu tăceam. Că în plus de asta, şi eu sunt zăpăcit în urmă cu ce s-a întâmplat şi mai multă lume, dacă ştii cum zic (…)”. 

Matei: „Daia zic, cu oameni dăştia care se bucură la 20 de lei şi bagă pe alții în mormânt nu mă interesează să fim băieți”.

Acela a fost momentul în care laţul a început să se strângă în jurul traficantului care-i vânduse drogurile lui Alex.

Prima condamnare și liberarea condiţionată

Septimiu Piscoi avea 31 de ani şi se autointitulase Gambino Lorenzo, compilând numele unui puternic clan mafiot din SUA cu prenumele liderului acelui grup infracţional.

Recomandări

Ce se ascunde în spatele deciziei PSD de a renunța la negocierile pentru formarea guvernului

El însuşi visa o aibă o „cosa nostra”, iar în ianuarie 2018 i-a cooptat pe fratele său şi pe un tânăr de 18 ani, punând la cale o afacere cu etnobotanice în Braşov. 

A intrat în vizorul poliţiei pe 27 ianuarie 2018, după un apel la 112, venit din căminele studenţeşti din Braşov. Găsindu-şi colegul de cameră căzut inconştient pe scări, un tânăr a descoperit în buzunarele acestuia mai multe plicuri cu etnobotanice şi a anunţat poliţia.

Gambino de România a fost arestat zece luni mai târziu, apoi condamnat de Tribunalul Braşov la 2 ani şi 6 luni de închisoare. În cursul anchetei, s-a descoperit că doi dintre clienţii lui Gambino, minori, săvârşiseră crime fiind sub influenţa „legalelor” cumpărate de la el. 

Traficantul n-a stat în închisoare decât 1 an şi 4 luni. În martie 2020 a fost liberat condiţionat, iar la scurt timp a apărut în Braşov şi a reînceput să vândă „legale”.

Apărute pe piaţa drogurilor din România în 2009, noile substanțe psihoactive au înregistrat, în anul 2019, cel mai mare nivel al consumului în populația generală, situându-se pe primul loc în „topul celor mai consumate droguri ilicite din România, conform raportului Agenției Naționale Antidrog.  

Recomandări

De ce se grăbește Putin să elibereze Kurskul? Principalele câștiguri ale Ucrainei în ofensiva din Rusia și efectele lor, explicate de un analist militar

„Like” şi „dislike” pentru „şobolan”

„Gambino spune că Braşovul este zona lui”, le-a declarat anchetatorilor un tânăr, fost client. „A început să ne trimită mesaje pe Facebook, prin care ne anunţa că s-a întors şi că are marfă”.

Traficantul fabrica „legalele” din mătase de porumb sau din frunze de ceai de la Plafar, pe care le stropea cu substanţe psihoactive comandate din China sau Olanda. Coletele îi veneau în Italia, unde el muncise înainte să se apuce de trafic de droguri, aşa că periodic mergea acolo, ca să ridice marfa.

În lipsa lui, de primirea comenzilor şi de distribuirea „legalelor” se ocupa Mihai Mailat, un bărbat de 31 de ani, care fusese condamnat, de mai multe ori, pentru tâlhărie, furt calificat şi violare de domiciliu. 

Când se întorcea în România, Gambino le trimitea mesaje clienților. Apoi, „dacă voiam să cumpăm «shop» sau «şobolan» (etnobotanice, n.r.), îi trimiteam un like”, le-a declarat anchetatorilor un alt client. „Dacă totul era ok, trimitea şi el un like, iar dacă nu avea marfă – dădea un dislike”. 

Din acel moment, clientul putea să sune, prin apel pe Facebook, pentru a stabili locul de întâlnire. Gambino nu vorbea direct decât cu clienţii în care avea încredere, dar, prin ei, putea să vândă şi altora, dacă intermediarii garantau pentru ei. „Dădea marfa cu 50 de lei/plicul, dar lăsa la 160 de lei dacă luai 4 ţiple”.

Efectele drogurilor lui Gambino 

Toţi clienţii lui Gambino spun că drogurile pe care le vindea el erau foarte tari. Tinerii le consumau sub formă de ţigară. „Prima dată când am luat, mi-a fost foarte rău şi am vomitat”, le-a declarat unul dintre ei, anchetatorilor. 

Alt martor a mărturisit că, deşi se simţea rău uneori, după ce fuma etnobotanice de la Gambino, continua să cumpere, pentru că „eram dependent. Dacă nu le luam, nu puteam dormi sau mânca, transpiram şi oboseam foarte repede”.

Aceste droguri distrug pe interior. Am văzut cu ochii mei băieţi care s-au simţit foarte rău după ce au fumat etnobotanice luate de la Gambino şi Mailat, iar pentru unul a fost nevoie chiar să vină salvarea.

Declarația de martor din anchetă:

„Drogurile erau tari”, spune un alt tânăr, „eram euforic, mi se înroşeau ochii şi îi simţeam umflaţi în zona cearcănelor. Am auzit că unii care fumau de la Gambino începeau să se comporte ca zombi: vomitau, rămâneau întinşi pe jos şi tremurau. Chiar şi eu am căzut o dată, după ce am fumat”.

De mai multe ori, Gambino ne spunea să nu fumăm etnobotanice pe afară, ca să nu ni se facă rău şi să fim luaţi cu salvarea.

Declarația de martor din anchetă:

În rechizitoriul DIICOT este menţionat şi un episod petrecut în octombrie anul trecut, când mama unuia dintre tineri a descoperit în haina fiului ei un rest de ţigară şi, dorind să afle ce conţinea, a fumat din ea. Femeii i s-a făcut rău şi a căzut secerată, lovindu-se la cap, iar poliţia chemată de soţul ei a găsit-o inconştientă.

Etnobotanicele, în topul preferințelor tinerilor care consumă droguri 

„Legalele” sau NSP sunt drogurile care atrag cel mai mult tinerii, fiind mult mai ieftine ca alte droguri „tradiționale” de pe piață și dând dependență în foarte scurt timp. Conform ANA, printre consumatori sunt copii de 12-13 ani, iar cei mai mulți (71,6%) încep să ia „legale” înainte să fi împlinit 19 ani. 

În anul 2020, arată același raport ANA, 511 cazuri care au ajuns la urgențe au menționat că au consumat „legale”. Peste 88% dintre aceștia erau tineri sub 35 ani.

Alexis Goosdeel, Directorul Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, atrage atenția că fenomenul substanțelor psihoactive este unul la scară largă, iar autoritățile fac tot mai greu față problemei. 

„Aproape orice element potențial psihoactiv riscă acum să apară pe piață, adesea etichetat greșit, ceea ce înseamnă că este posibil ca persoanele care consumă aceste substanțe să nu fie conștiente de ceea ce utilizează efectiv. În acest context, sunt deosebit de îngrijorat de rapoartele pe care le primim cu privire la contrafacerea produselor din canabis cu canabinoide sintetice”, explică Goosdeel.

Observatorul European monitoriza aproximativ 830 de noi substanțe psihoactive, din care 46 fuseseră raportate pentru prima dată în Europa în 2020, arată raportul EMCDDA de acum un an. Una dintre aceste substanțe noi, care au intrat pe piața „legalelor” în acel an, a fost găsită și în corpul lui Alex. Dar doar cu tehnologia din Ungaria. 

Ajutor în anchetă venit din Ungaria 

„Alex fuma aproape zilnic etnobotanice”, a declarat prietena lui, audiată de procurori. „În utima vreme, îşi lua botană de la Gambino”, a adăugat Matei, prieten cu Alex din copilărie. „În ultimele două-trei luni, înainte ca el să moară, am mers amândoi de nenumărate ori, după ce ieşeam de la serviciu, în parcul din Centrul Civic, ca să cumpăm de la Gambino”.

În dimineaţa zilei în care a ajuns la spital, Alex primise, la ora 9.46, un mesaj pe Facebook, de la Gambino: „Sal bro; Sunt in bv.”.

Cu această dovadă şi cu declaraţiile prietenilor lui Alex, cei de la DIICOT au început să construiască acuzarea. Imediat după moartea tânărului, Gambino a fost filat în timp ce le vindea droguri unor tineri cooptaţi în anchetă și deveniţi colaboratori cu identitate protejată. 

După ce se despărțea de ei, traficantul continua să le vândă droguri și altora, cu care se întâlnea prin Braşov. Afacerea lui era prolifică: la fiecare 10 minute încheia câte o tranzacţie.

Mai departe, pentru că INML nu putea depista ce substanţă anume ingerase Alex, procurorii au trimis probele prelevate de la victimă la Institutul de Ştiinţe Criminalistice din Budapesta, care a identificat substanţa (4F-MDMB-BICA), adăugând că ea apăruse în Ungaria din mai 2020, iar „de atunci, a fost detectată în probele de sânge testate în mai multe cazuri de deces”. Peste 20 de oameni au murit în Ungaria, în urma consumului acestei noi substanțe psihoactive. 

În august 2021, Serviciul Judeţean de Medicină Legală Braşov a finalizat raportul autopsiei, concluzionând că moartea lui Alex a fost violentă şi „s-a datorat insuficienţei cardio-respiratorii acute de origine centrală, ca urmare a unei intoxicaţii acute prin consum de droguri tip etnobotanice”.

Noua substanță care a cauzat mii de morți 

Substanța care i-a adus moartea lui Alex este un canabinoid sintetic, vândut ca înlocuitor „legal” al canabisului. Astfel de canabinoizi sintetici prezintă un risc ridicat de otrăvire severă care, în unele cazuri, poate fi fatală, explică raportul european realizat pentru a introduce noua substanța psihoactivă pe lista substanțelor interzise în Uniunea Europeană. 

Listele anuale pe care le publică EMCDDA trebuie introduse de fiecare stat membru în propria legislație. În România, au existat întârzieri și de doi ani în includerea acestor noi substanțe în legislația care reglementează drogurile, arăta VICE România într-o anchetă din 2018. 

Vinovăţia, împărţită între traficant şi victimă

Pe 19 septembrie 2021, Gambino şi acolitul său, Mailat, au fost arestaţi. În telefonul lui Gambino, anchetatorii au găsit două rapoarte, emise de Agenţia Americană Antidrog şi de Centrul European de Monitorizare a Drogurilor, în care se vorbea despre efectele nocive ale substanțelor pe care el le vindea ilegal. 

În decembrie anul trecut, Gambino şi Mailat au fost trimişi în judecată, pentru „efectuarea de operaţiuni cu substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive”. În plus, Gambino a fost acuzat de trafic de droguri şi de ucidere din culpă.

A fost condamnat, în aprilie anul acesta, la 8 ani şi 8 luni de închisoare, Tribunalul Braşov motivând că vina pentru moartea lui Alex se împarte la jumătate, între inculpatul care a vândut substanțe etnobotanice și victima „care de bunăvoie a cumpărat și consumat aceste substanțe, deși cunoștea efectul de dependență și de stare de rău asupra corpului său”.

Mihai Mailat, cel care vindea droguri în numele lui Gambino, a primit 1 an şi 6 luni de închisoare.

Gambino, dar şi DIICOT au atacat decizia, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Braşov care va da verdictul final.

*Numele martorilor din dosar au fost schimbate, pentru a le proteja identitatea.

***

Dacă ai probleme de dependență sau o persoană apropiată are probleme de dependență, te poți adresa centrelor ANA sau clinicilor private, precum Aliat, pentru ajutor specializat. 

VA URMA: Cărăuşii şi cultivatorii care aprovizionează România cu canabis  

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro